This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog 'Reflections' and
I discovered it on Esha's blog. This time the word prompt is 'STORY',
together with the words: 'QUESTION', 'LAZY', 'WEATHER',
from the missed games.
'A fi sau a nu fi, aceasta este intrebarea'. |
I hadn't thought of writing about the types of questions until now. Will it be useful?
I see several big categories: questions to oneself, questions to others and questions to
the Source, or whatever we call it the creative energy.
From the first category, the one that seems important to me is: 'why am I here'?
I don't panic anymore because the answer is not obvious (yet). I just think that the joy
of experimentation could be a possible answer. And obviously sharing it with others,
generating an amplifying effect, as only the waves go to infinity, if they are not
hindrances. And how could it be, when everything is an ocean of energy?
Questions to others, whether we ask them virtually or address them to natural persons,
deserve to be clear and precise. This means that it is clear to us what we want to ask about.
The use of keywords is a necessity, even if the unpredictable can manifest itself, if we
are too hermetic in the forms.
Questions to the Source are pure magic! It's true that some questions to oneself are actually intended for it, but I didn't always realize that it is so! I have a little doubt about who
formulates them: the mind, the heart, or both, after deliberations...
But they have a unique feature. They are vital to us. They and obviously the answers.
It's just that I found that the ideas are suggested to us encrypted and I need a lot of attention
to decipher them in my present moment. But I have no doubts that the answers come on
request. So pay attention to intuitions!
I think asking myself questions is a wonderful and challenging game.
With one self-imposed rule: not to be lazy! And I admit that The 5-second rule
helps me a lot in application, even if I still make mistakes...😊
I know that some videos with exercises have exaggerated titles, but maybe otherwise
I wouldn't get an 'aha' situation! It's just that I have to be consistent in persevering
their application and remove from the vocabulary any expression that starts with 'NO'.
This is equivalent to setting my own restrictions and this thing annoys me the most,
when it happens. At least I can manage these by myself through analysis...
With those imposed by others it is more difficult, sometimes even impossible. Although
the impossible is still in my mind, in not case because of the...weather.
Even the weather is no longer as I knew it, as it is also more and more weirder.
Which should generate many other questions! I realize that no matter how I twist the ideas
of the story, I still get to the importance of the questions. In a way, it is natural to want
to learn more about an unknown aspect, to clarify my own vision about it and introduce
possible useful corrections if it's necessary as it's usually the case...
It is really the most impressive 'game'. And it is vital.
It doesn't just seem like this. It really is!
'Cunoasterea inseamna a avea raspunsul corect. Inteligenta inseamna a pune intrebarea corecta'. |
Nu ma gandisem pana acum sa scriu despre tipurile de intrebari. O fi util?
Intrevad cateva categorii mari: intrebari catre sine, intrebari catre ceilalti si
intrebari catre Sursa, sau oricum ii spunem energiei creatoare.
Din prima categorie, cea care mi se pare importanta este: 'de ce sunt pe aici'?
Nu ma mai panichez ca (inca) raspunsul nu este evident. Ma rezum la a crede
ca bucuria experimentarii ar putea fi un raspuns posibil. Si evident impartasirea
ei celorlalti, generandu-se si un efect amplificator, ca doar undele se duc spre infinit,
daca nu sunt oprelisti. Si cum ar putea fi, cand totul este un ocean de energie?
Intrebarile catre ceilalti, fie ca le punem virtual sau le adresam unor persoane
fizice, merita sa fie clare si precise. Asta inseamna ca ne este limpede despre ce
vrem sa intrebam. Utilizarea unor cuvinte cheie este o necesitate, chiar daca
imprevizibilul se poate manifesta, daca suntem prea ermetici in formulari.
Intrebarile catre Sursa sunt magie curata! Adevarat ca si unele intrebari catre
sine ii sunt de fapt destinate, insa nu intotdeauna m-am prins ca asa e!
Am un mic dubiu despre cine le formuleaza: mintea, inima, sau amandoua,
dupa deliberari...
Ele insa au o trasatura unica. Sunt vitale pentru noi. Si ele si evident raspunsurile.
Doar ca am constatat ca ideile ne sunt sugerate criptat si ne trebuie
multa atentie in a le descifra in prezentul nostru. Insa nu mai am dubii ca raspunsurile
vin la cerere. Deci atentie la intuitii!
Cred ca a-mi pune intrebari este un joc minunat si provocator. Cu o singura regula
autoimpusa: fara lene! Si recunosc ca Regula de 5 secunde, ma ajuta destul de mult
in aplicare, chiar daca mai dau si rateuri...😊
Știu că unele videoclipuri cu exerciții au titluri exagerate, dar poate altfel nu aș ajunge
la un „aha”! Doar că trebuie să fiu consecventa in aplicarea lor perseverenta și sa scot din vocabular orice expresie care începe cu 'NU'. Că asta echivalează cu a-mi stabili singura
restricțiile și chestia asta mă enervează maxim, atunci cand o constat. Pe astea cel putin
le pot gestiona singura, prin analiza proprie... Cu cele impuse de alții este mai greu, uneori
chiar imposibil. Deși imposibilul tot de mintea mea tine, in nici un caz de... vreme.
Chiar dacă nici vremea nu mai e cum o știam. Ca si ea este din ce in ce mai ciudată.
Ceea ce ar trebui să genereze o groaza de alte întrebări...
Îmi dau seama că oricât as rasuci ideile povestii, ajung tot la importanța întrebărilor.
Într-un fel, este firesc să vreau să aflu mai multe despre un aspect necunoscut, să-mi clarific
propria viziune despre el și să introduc eventuale corectii, daca e cazul.
Si de obicei este cazul. Este într-adevăr cel mai pasionant 'joc'.
Și este vital. Nu doar pare. Chiar este!
'Pentru succes adevarat puneti aceste patru intrebari: De ce? De ce nu? De ce nu eu? De ce nu acum? |
#Fiction Monday (180) - The dynamics of life
I really like that intelligence quote!
RăspundețiȘtergereIt seems to be so simple. I love everything it looks simple.
ȘtergereIn reality, what is simple is very complicated, but vital, from my perspective.
Nice weekend, Terry!😊
Am citit pe undeva că întrebările, in multe cazuri, sunt mai importante decât răspunsurile. Adică, să știi întrebarea contează, în diferite cazuri, mai mult decât răspunsul.
RăspundețiȘtergereCred că întrebarea "de ce sunt pe aici?" este una la care un răspuns cert va întârzia infinit (sau... îl vom afla când vom păși în infinit,). 😊 Altfel spus, răspunsul poate fi destul de variat, în funcție de concepțiile de viață, de credințele omului care caută răspuns la această întrebare. Un răspuns criptic naste alte întrebări: am descifrat corect? Ce înseamnă asta sau cealaltă? samd.
Uneori, răspunsurile vin când ne așteptăm mai puțin (la cerere sau nu nu) Important e să le... recunoastem.
Interesant foarte ce scrii (și) aici.
Weekend minunat îți doresc, Suzana draga! 💗 Pupici! 😘
Presupun ca daca formulam corect o intebare, ea detine si o parte a raspunsului. Si asta, posibil pentru ca ne-am prins asupra subiectului necunoscut. Il simtim cumva. Cred in ideea ca noi suntem pe aici pentru a experimenta. Fiecare la ce se pricepe. Insa bucuria daca nu e parte a ecuatiei, nu e experimentul destinat noua. Cam simplist, insa nu cred ca trebuie complicat subiectul prea mult.
ȘtergereIntr-adevar, raspunsurile trebuie recunoscute, insa evident ca ele vin dupa ce formulam intrebarile. 😊Altfel cum?
Multumesc pentru apreciere, Diana draga. Mi-e mi-au placut si exercitiile, asa simple cum sunt.
Pupici si weekend placut.❤️😘
Interesanta analiza... O examinare din interior si din exterior, o dezbatere minutioasa despre ceva ce pare atat de usor si banal... Foarte interesant!
RăspundețiȘtergereUn weekend minunat sa ai Suzana dragă 😊😘🤗 pupici si imbratisari
Da, cam asa, chiar daca subiectul pare cumva simplificat, insa l-am simtit derulat destul de complet. Si este un subiect extrem de pasionant.😊
ȘtergereMultumesc mult, draga Carmen! Un weekend superb! Pupici! ❤️😘
Hay preguntas que te llevan a una gran reflexión y hay que pensarlas mucho, antes de contestarlas.
RăspundețiȘtergereUn abrazo.
A fabulous 'game', Antonia! With rules that we have to discover.
ȘtergereThis is the fabulous part, I think!
Have a fine weekend, with proper answers... Hugs!❤️😘
Cred că mergi prea departe cu generalizările.
RăspundețiȘtergereScoţi din vocabular orice expresie care începe cu "NU", inclusiv pe cele cele gen "Nu vreau să fac rău nimănui"?
Cât despre "De ce nu eu?" şi "De ce nu acum?", se poate spune, de exemplu: "De să nu fur eu ceva/să nu-l strâng eu de gât pe ăsta care mă enervează? De ce nu acum?"
Aici merg acum pe ideea: "De ce să nu spun eu sincer ce gândesc, cu riscul de a face notă discordantă cu restul comentariilor? De ce nu acum?"😁
Am ceva de zis şi despre întrebările puse "Sursei". Astea sunt retorice. Nu aştepti răspuns decât de la tine însuţi, aşa că pot trece în categoria întrebărilor pe care ţi le pui ţie, cum menţiunea că găseşti răspunsul întrebărilor adresate persoanei tale numai dacă se-ntâmplă cumva să-ţi lumineze Sursa/Dumnezeu mintea, fără a avea însă garanţia că lumina a fost suficientă. 😁
Duminică frumoasă, dragă Suzana, cu cât mai puţine întrebări fără răspuns şi cu oricăţi "nu" sunt necesari! ❤️😘
Mereu abordezi diferit subiectele astea. Am folosit filmuletele tocmai pentru ca ma refeream la acele lucruri ce tin de limitele fizice. Imi dau silinta sa rezolv niste problemute si expresia 'nu pot' ma calca pe neuroni. Fara ea mi-este mult mai bine. Am experimentat si mereu fac acest lucru. 😊
ȘtergerePutin probabil sa interpretez ultimul citat in sensul de a ma indemna la a face ceva rau. Mi se par incompatibile ideile.
Cat priveste acele intrebari catre Sursa, am cateva mici experiente ce au pornit dintr-o carte, despre care inca nu am vorbit explicit. Insa oricat de greu ar fi de crezut sunt raspunsuri 'vazute' in exterior.
Cand vorbesc de semne, ele pot fi orice: un titlu, un afis, un om revazut dupa multi ani si mai pot fi exemple. Deci nu ganduri ce apar brusc.
Si multumesc ca ai scris comentariul in felul acesta, pentru ca realizez ca mai am muuuult de cizelat aceste texte. Doar ca uneori ele tasnesc cumva si finisarile nu mai au loc...😊
Iti spun si aici La Multi Ani cu sanatate si bucurii multe-multe!
Imbratisari, draga Vero! ❤️😘
Îţi mulţumesc şi eu şi aici pentru urări, dragă Suzana! ❤️😘
ȘtergereLa filmuleţe nu m-am uitat. Îmi ia mult mai puţin timp să citesc ceva decât să mă uit la filmuleţe.
Şi totuşi expresia "nu pot" exprimă de nenumărate ori adevăruri.
Nu pot să zbor. Nu pot alunga canicula. Nu pot aduce ploaia. Nu pot citi gânduri. Nu pot trăi fără să mănânc şi fără să dorm. Nu pot să scriu o simfonie. Nu pot să cânt arii de operă. (Eu una cât fals şi "Ceata lui Piţigoi"!) Etc.
Nu contează cum interpretezi tu citatele (De ce nu eu? De ce nu acum?). Contează că, în realitate, pot avea mai multe interpretări decât cele pe care le accepţi. Din păcate, nu trăim într-o lume ideală.
Chiar nu te pot contrazice si stiu ca nu traim intr-o lume ideala.
ȘtergereDoar ca am invatat (cu greu) faptul ca e musai sa ma gandesc doar la ceea ce pot face si nu la ceea ce nu pot sau imi doresc, dar nu stiu cum. Ca mi s-ar parea ca pierd vremea. Si ma concentrez pe prima categorie. Nu cred ca gresesc prea mult, totusi.
Fiecare interpreteaza citatele in cheia personala. Si este firesc asa.
Eu le amintesc pe cele cu care am rezonat. Din pacate, pe unele le--am descoperit tarziu, insa asta este alta poveste.
... De ceva timp, am inceput sa urmaresc niste filmulete cu miscari usoare insa interesante ca efecte. Imi dau silinta sa le aplic daca observ ca imi fac bine!
O saptamana frumoasa, draga Vero. Doar inspiratii!❤️😘
Un articol cu idei prea profunde pentru starea mea de spirit în acest moment. Am cam lipsit de pe aici în ultima vreme. Oricum, pot aprecia stilul alert și acaparant. Mulțumesc mult Suzana pentru întrebări existențiale, te îmbrățișez cu drag,
RăspundețiȘtergereImi place cum suna 'alert si acaparant'. Pe mine m-au captivat filmuletele de gimnastica!😊
ȘtergereImi pare bine ca te reaud, draga Marta! Imbratisari!❤️😘
It's great to see you back here, Suzana. Thank you for sharing your thought process. It's fascinating I must say.
RăspundețiȘtergereHave a fabulous week! ❤️❤️
Thank you, Vinitha! I'm glad I am back. And I appreciate your comment, a lot! I may say that life is fascinating. We are just the observers! Have a fine weekend, my friend! ❤️😘
ȘtergereEu si intrebarile convietuim de cand ma stiu... sa vezi ce o bombardam pe Buni cand eram mica.. :))) si cand zic mica zic undeva pana in 3 ani, de fapt chiar 2. deja la 3 eram in alta etapa :)))
RăspundețiȘtergerepupici
Eu nu am astfel de amintiri, din pacate. Oricum, a pune intrebari mi se pare foarte util. Si asta poate fi un subiect interesant.
ȘtergerePupici si o zi faina, draga Rux!❤️😘