Se afișează postările cu eticheta Efecte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Efecte. Afișați toate postările

sâmbătă, 17 octombrie 2026

#Fiction Monday (271)
A strange white stain
O pata alba ciudata

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'The Void Thoughts' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'STAIN'.


This week, coinciding with the game, something very strange happened—something you can 
see in the first image. There, in a small planter box containing sunflower sprouts, a tiny stain 
of white appeared: a little plant that seemed to lack chlorophyll. Why? I have no idea. 
And why now? That seems to be another story, a gift from the nature, arriving just as I was 
wondering what connections could be drawn regarding this word (and there are plenty). 
But more significant is the rediscovery of an idea I’d heard some time ago, though I only just 
looked into it now: chlorophyll and hemoglobin are similar, differing only in the atom at the
center of the molecule: magnesium in the former, and iron in the latter. 
A piece of information that is truly precious for our lives...
On another note, removing certain stains can sometimes be a real challenge. However, 
I always try to manage using whatever I have on hand at home, things like vinegar, baking 
soda, citric acid, or talcum powder. I’m always happy when I manage to successfully get 
rid of a splash! 😊 I didn’t manage to put together a proper "color stain" exercise for this 
game, so I’ve added an image that I’ve edited in the 'splash'  style instead!


'Nu lasa niciodată o pata din trecut 
sa-ti lase o urma asupra viitorului.'

In aceasta saptamana, sincron cu jocul, s-a intamplat ceva tare ciudat. Ceva ce 
vedeti in prima imagine. Acolo, intr-o mica jardiniera cu lastari de floarea soarelui,
a aparut o mica pata de alb. O plantuta ce parea fara clorofila. De ce asa?
Habar nu am. De ce acum? Asta pare a fi alta poveste, despre un cadou oferit de natura, 
exact cand ma intrebam ce conexiuni s-ar putea face legat de acest cuvant. 
Ca sunt destule. Insa mai importanta este redescoperirea unei idei, auzita cu ceva timp 
in urma, insa abia acum am cautat-o. Clorofila si hemoglobina sunt asemanatoare, cu 
exceptia atomului din mijlocul moleculei: magneziul respectiv fierul. 
O informatie pretioasa pentru viata noastra...
In alta ordine de idei, eliminarea unor pete devine uneori adevarata provocare. 
Insa imi dau silinta sa ma descurc cu ceea ce am prin casa, gen otet, bicarbonat, sare
de lamaie sau talc. Ma bucur de fiecare data cand ma despart cu bine de vreo stropeala.😊
Nu am reusit un exercitiu real de pete de culoare pentru acest joc, asa ca am adaugat
prima imagine modificata in acest stil!


'Toata viata am proiectat umbre, fara sa-mi 
pese cat de adanc imi pateaza sufletul.'


'Splash' style!


#Fiction Monday (270) - Between words and art


@@@@@@@@@




Stained glass art:







vineri, 9 octombrie 2026

Duzina de cuvinte (18)- editie noua
O impleteala ciudata!

Cuvintele sunt preluate de la Carmen:
Duzina 1: bidiviu, pizmatar, sui, soltic, habotnica, palimarita, hrisoave, parleazul, cocleala, 
                 soroc, barfa, dainuind.
Duzina 2: mereu, stari, drumului, fel, lumina, intrucatva, nesmintit, sandramaua, sura, oloi,
                 ciubere, lele.




Cred ca artificialul a fost un pic soltic, de a generat astfel de cuvinte. Mereu ma intreb ce
fel de hrisoave o fi parcurs; sau poate o fi intrucatva cam pizmatar. Desi astfel de stari 
ma gandesc ca nu ar trebui sa-l perturbe. Ca daca din nesmintit ajunge sa treaca parleazul,
evident fara bidiviu, spre confuzii si abureala, cine stie ce polimarita  s-a insinuat in sistemul
sau. Si atunci sura sau sandramaua sau ce o fi pe acolo - de unde le azvarle pe toate - s-ar 
putea face praf si pulbere, ca poate o fi ajuns la soroc.
Nu stiu daca exista vreo barfa a vreunui pui de lele din care sa deduc finalul drumului, spre
intuneric sau spre vreo cocleala habotnica. Asa ca mi-ar placea sa ma sui spre inalt si sa ma
vad dainuind macar un picut mai mult pentru a descoperi care din variante va avea castig de 
cauza. Ca sigur altfel nu am cum sa descopar si nici nu cunosc vreo creatura care sa 
ghiceasca viitorul in vreun oloi sau in niste ciubere fermecate(!)
Doar ca simt ca cineva imi sopteste sa nu mai incerc vreo deductie. Si sa ma bucur de lumina...




Duzina de cuvinte (17) - editie noua - 12 cuvinte si doua povesti


@@@@@@@@@







duminică, 13 septembrie 2026

#Fiction Monday (268)
The emotion of recalling
Emotia rememorarii

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'The Void Thoughts' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'QUEST''.

'Marea cautare a vietii a fost 
intotdeauna descoperirea adevarului'

I have spoken so often about goals and quests that now, when I actually have to write about 
these ideas, a vast void seems to have opened up. I have no idea why. Perhaps it is that 
wonderful pause when useless thoughts have ceased. Where did they go, I wonder? 
I enjoy this stillness that arrived suddenly, without me even seeking it.  Ah, of course - I knew 
this all along. When I search for something, it implies I do not possess that thing. 
In other words, I am broadcasting the frequency of lack. And so, according to the theory, I will 
attract the lack. The conclusion I can draw is that, once a goal is set - whatever it may be -
I should feel as though I have already achieved it, experience the joy of that accomplishment 
and then simply surrender to the flow of reality. 
At first, this approach struck me as surprising, yet it was perfectly logical when viewed in 
relation to other aspects: on one hand, our brain, which makes no distinction between reality 
and imagination and on the other, our own subconscious, which does not differentiate 
between past and future. (Neuroscience discoveries are fascinating...) 
From this, one can draw many conclusions about how we can evolve along our respective 
paths. Bearing these ideas in mind, the most intriguing possibility would be to actually 
experience the emotion of recalling of a future quest. I interpret this as a preamble to any 
desire to achieve a goal we might set for ourselves... 
It is the most extraordinary experiment we could possibly undertake...


'Cu totii suntem in cautarea unor raspunsuri,
incercand sa invatam lectiile vietii'.

Am vorbit de atatea ori despre tinte si cautari, incat acum, cand am de scris chiar
despre aceste idei, parca s-a format un imens gol. Habar nu am de ce. Poate ca este 
acea pauza minunata cand gandurile inutile s-au oprit. Oare unde s-au dus? Imi place
linistea asta, venita brusc, fara sa o mai caut. Aaaa, doar stiam asta. Atunci cand caut 
ceva, inseamna ca nu am acel ceva. Adica emit o frecventa a lipsei. Si atunci, conform
teoriei, voi atrage lipsa. Concluzia pe care o pot formula este ca, odata stabilita tinta, 
oricare ar fi ea, este sa ma simt ca si cum deja as fi atins-o, sa simt bucuria 
realizarii ei si apoi sa ma las in voia fluxului realitatii. Abordarea asta mi s-a parut initial
surprinzatoare, insa era perfect logica prin corelarea cu alte aspecte: pe de o parte creierul 
nostru, care nu face diferenta intre realitate si imaginatie si pe de alta parte propriul 
subconstient care nu face diferenta intre trecut si viitor. 
(Interesante descoperirile neurostiintei...)
De aici se pot trage multe concluzii privitor la cum putem evolua pe drumurile noastre.
Tinand cont de aceste idei, cel mai interesant ar fi sa reusim sa traim emotia amintirii unei 
viitoare cautari. Interpretez asta ca preambul al oricarei dorinte de realizare  a unei tinte 
pe care ne-am propune-o... Este cel mai fabulos experiment pe care l-am putea face...



'Cea mai importanta misiune in viata 
este aceea de a-ti atinge  potentialul'.







vineri, 11 septembrie 2026

Duzina de cuvinte (17)- editie noua
12 cuvinte si doua povesti

Cuvintele sunt preluate de la Carmen:
amanet, catifea, pendula, scrum, unghii, chihlimbar, fard, trotuar, ecouri, sarma, masca, inghet.


Bratara cu chihlimbar si catifea, 
intr-o sedinta foto speciala!


Mereu mi-a placut sa merg pe bordura ce margineste un trotuar, sau pe liniile albe ale strazilor,
daca era posibil.😊 Nu mi-am inteles vreodata acest obicei. Poate erau niste ecouri pe care le
trimitea corpul, pentru a ma obliga sa invat ceea ce inseamna echilibrul.
Pe masura ce anii s-au insirat pe sarma vietii, am ajuns si in niste momente cand niciun fard 
sau vreo masca  nu mai puteau optura lipsa lui. Ideea era departe de a fi simpla. Pentru ca 
echilibrul nu-l gasesti de cumparat, sau la vreun amanet special. Am constatat ca pot pendula 
intre incredibil de multe subiecte pentru a-l intelege, simti, practica. Cat de corect ma misc 
intre scrum si inghet pentru a-l crea, este discutabil si nu prea imi iese daca ma uit la unghii.😃
Insa am ajuns la concluzia ca de la echilibru porneste totul si aceasta idee am transformat-o 
intr-un fel de ancora la care ma raportez in ceea ce fac...
   



Pentru aceste cuvinte mai scriu un text, care NU imi apartine. Jumatatea mea a avut chef 
sa se joace si el cu aceste cuvinte:

Umbland asa hai-hui pe strazile din oras, ma opresc brusc pe trotuar, in fata unei case
de amanet. O parte a ferestrei era acoperita de o perdea groasa de catifea.
Dau sa intru si, nu stiu cum se face, ca ma impiedic de o sarma ce iesea din caldaram.
Mai-mai sa cad. Dar simt o mana viguroasa care ma prinde. Intorc capul si vad o fata
plina de fard, ce parea ca o masca. Mana care inca ma tinea avea unghii vopsite intr-o 
culoare ce parea de chihlimbar. Multumindu-i, am privit mai bine fata persoanei si am
constatat ca era intr-adevar o masca, pentru ca, am aflat mai tarziu, se trata dupa un 
accident, care-i facuse  o parte a obrazului 
scrum, sau pe aproape.
M-a condus in pravalie, el fiind proprietarul, intrebandu-ma ce m-ar interesa.
Am inceput prin a-i spune ca ma interesa acea pendula, pe care o vazusem prin
fereastra.  Pendula functiona, iar sunetul ei imi trezea ecouri din copilarie, din 
vremea cand totul parea ca este posibil pentru mintea copilului de atunci, in ciuda 
faptului ca totul era cuprins de un inghet generalizat.


Duzina de cuvinte (16) - editie noua - Cand Universul conspira


@@@@@@@@@


 





luni, 31 august 2026

Duzina de cuvinte (16)- editie noua
Jurnalul unui acum (28) -
Cand Universul conspira...

Cuvintele sunt preluate de la Carmen:
Duzina 1:  amurg, fosnet, catifea, plutire, neliniste, candela, risipire, albastru, tresari, 
umbra, colinda, tacere.

Duzina 2: buf, soseta, molfait, tantos, pampalau, haraia, muratura, fandosit, zbantuit, 
troncaneala, flecustet, maimutaresc
.   
Duzina 3: fata, masa, copii, peste, vara, tac, rama, iarasi, vesela, tine, pasare, sufla.

O candela si efectele ei!

M-am trezit exact in momentul in care un gand zbantuit a trecut fandosit si tantos peste 
rand
 si a facut buf...! 
Nu putea sa ma lase la nesfarsit in tacere. Trebuia sa actioneze, ca altfel ramaneam 
intr-un fel de plutire si neliniste. Asa ca a lasat deoparte troncaneala si a luat initiativa sa imi 
sugereze ca iarasi tesatura cuvintelor sa o impletesc cu un jurnal, ca poate tine si de data 
asta... Am mai stat un picut, cu fata in sus, urmarind cifrele ceasului pe tavan. Din fericire 
este silentios, fara niciun tic-tac! Ca sa ma trezesc bine, am inceput sa imi maimutaresc 
fizionomia, asa cum vazusem intr-un filmulet. Imi place sa aplic ce se poate, pe cat posibil 
fara vreo risipire a ideilor utile. Ca ar fi pacat ca dupa o colinda prin spatiul virtual si dupa 
ce le pun pe masa blogului, sa nu experimentez cate ceva, eliminand vreo umbra de indoiala 
privind efectele. Doar perseverenta e musai a fi continua, pentru a putea trage concluzii.  
Am inceput sa nu mai am dubii privind utilul, chiar daca este dificil de explicat. Poate e o 
stare vesela, sau ca atunci cand tresari vazand o noutate sau o reconfirmare a unui 
flecustet de care ai uitat ca l-ai considerat la un moment dat important.
Sau poate e acea senzatie, ce se prelinge cu un fel de fosnet de catifea, pe care il auzi 
doar daca taci in tine, asteptand un semn...
Ideea oferita atat de inedit m-a entuziasmat instant, asa ca am continuat matinala linistita, cu 
observarea cerului. Ca inca este vara si se lumineaza repede. Era predominant albastru, asa 
ca orice pasare se vedea perfect si ii puteam urmari piruetele elegante in pregatirea poate a 
zborului din toamna. 


Insa la un moment dat au aparut cativa nori mai aparte. Pe blogul lui Vero se vad mult mai
bine. Mi s-a parut interesant ca i-am vazut exact in aceeasi zi. Si pareau cumva feliati, o 
geometrie inedita si parca desenata de o mana nevazuta.



Nu puteau sa lipseasca cateva efecte pe care le-am pus in rama, profitand de cuvant, 
insa nu neaparat din cauza asta. Am realizat cam putine efecte in ultima vreme si asta 
pentru ca am interpretat gresit programul utilizat pana acum. O privire superficiala 
sufla impresia ca ar tebui sa fac un download, insa nu era necesar pentru meniurile
obisnuite pe care le foloseam. Am rasuflat usurata ca ma pot juca in continuare, realizand
diferite imagini si copii dupa ele, ca baza pentru alte posibile proiecte. Insa in paralel a 
sclipit o noua idee: superficialul ca amurg al gandirii. Cam bizara conexiunea, poate usor 
fortata, haraia chiar un pic, insa o las aici, ca poate merita reluata cu vreo alta ocazie.
Oricum pana una alta, celebrul net imi da la schimb pentru pampalau, ceva ce cautam: 
o planta numita papalau, sau floarea lampion! 😊 Acum nu mai uit!

Sursa

Adaug hodoronc-tronc ca o muratura nu am mai mancat cam de multisor, insa nici nu am
prea vazut tablouri cu un astfel de subiect. Dar totusi exista! 
Si recunosc spasit ca o soseta pictata chiar in stil Gustav Klimt, parca nu m-ar tenta sa port. 

Moda si tendintele ei nu se prea lipesc de mine, unicitatea mi se pare mai pretioasa decat 
uniformizarea, oricare ar palierul de manifestare.
Mintea imi sopteste ceva molfait. Pricep in cele din urma, insa o linistesc, spunandu-i ca 
nu am uitat. La jocul de miercuri va aratasem cateva imagini de la Sinaia. 
Partea cea mai interesanta s-a derulat insa la Cota 2000. Un micro concert inedit unde 
l-am auzit pentru prima data pe muzicianul  Adrian Petrescu.



  Seara pe deal - Adrian Petrescu, oboi



Si pentru ca am ajuns totusi sa incastrez toate cuvintele, acum mai adaug doar ca aceasta 

postare va iesi in lume chiar de Ziua Limbii Romane! 

Si cu aceasta ocazie las aici o fericita  descoperire, premergatoare acestei zile:

(Evident Universul mereu conspira...  😊) 

https://limbaromana.org





Duzina de cuvinte (15) - editie noua - O fuziune bizara si neparguita

Jurnalul unui acum (27) - Pastaia cu doua boabe 


@@@@@@@@@






joi, 25 iunie 2026

Duzina de cuvinte (14)- editie noua
Jurnalul unui acum (27) -
Pastaia cu doua boabe!

Cuvintele pentru Duzina sunt preluate de la Carmen:
poteci, zambesti, galben, usor, fiecare, patrulea, pergamente, of, catharsis, acesta, 
undeva, secret.


Am ajuns la concluzia ca este mai usor de tesut cuvintele duzinii impreuna cu un jurnal,
pentru ca acesta capata astfel un rol nou, de a crea  catharsis pentru fiecare cuvant 
oferit de 'artificial'. Algoritmii lui au undeva in adanc un secret, nescris pe pergamente. 
Si eu nu am invatat sa merg pe astfel de poteci. Insa poate ca in aceasta tesatura s-ar putea 
incrusta idei noi, prin conexiuni nebanuite pana acum.


Este usor sa zambesti privind acest galben superb al unor flori de sunatoare. Era 
musai sa va spun, ca sa nu le uitati, fie ca va intereseaza sa le pregatiti pentru ceai
sau ulei de sunatoare.


Of, am reusit sa sparg o mica vaza cu inimioare si m-am si julit in al patrulea ciob, cel mai 
mare. Insa mi-am spus ca tocmai am gasit o noua materie prima pentru un alt proiect.
...Oare al catelea este? Ca deja s-au adunat fara numar...😊



Cuvintele le-am terminat, asa ca acum, eliberata de impusuri, va arat ceva din balcon.
Nici nu mi-ar fi trecut prin cap ca dintr-un bob de mazare poate creste in ghiveci un vrej lung, 
care a facut o floricica si apoi si o pastaie, ce are doar doua boabe. Iar antenutele alea
sunt fabuloase, chiar daca inca nu stiu ce rol au. Daca voi stiti, sa imi spuneti si mie.


Am fost curioasa sa vad negativul primei imagini - o sticla cu solutie pentru geamuri,
in care batea soarele...😂


M-am mai linistit, pentru ca am inceput sa revad vrabiutele. Disparusera o perioada din 
cartierul nostru...


Anul acesta am vazut infloririle gloxiniei complet, ca in anii trecuti am fost plecati exact
in aceasta perioada. M-am rasfatat vizual cu aceasta minune si am vrut sa o vedeti si voi.



Inchei cu aceasta imagine din balconiada. Am inlocuit o perdea de vara cu niste fire
cu frunze. Inca nu mi-e clara eficienta, insa m-a amuzat ideea, asa ca i-am dat curs.


Duzina de cuvinte (13) - editie noua - Provocarea de a gasi
Jurnalul unui acum (26) - Noutati la inceput de mai


@@@@@@@@@















luni, 25 mai 2026

Duzina de cuvinte (11)- editie noua
O reluare

Cuvintele pentru Duzina sunt preluate de la Carmen:
cer, mana, poarta, vin, noua, mari, albastru, cant, fugind, repede, vartos, scofalcit.



Aceasta combinatie noua de cuvinte a batut la poarta neuronilor mei si am considerat-o ca 
o mana cereasca, pentru ca... O sa va explic repede, ca nu vreau sa va plictisesc.
Va cer doar un strop de rabdare.
In ultimii ani, mai ales din 2022, stimulata de provocarile organizate de Niko, am lucrat 
varstos
, fugind de la un stil la altul, de la un experiment la altul.
Realizarile nu erau prea mari, erau perfectibile, facute pe repede inainte si intersectate cu 
restul postarilor. Ma interesau tehnicile noi, pentru o anume tinta dorita si am constatat ca 
ideile vin, se rostogolesc, aproape ca ma trag de maneca, nevrand sa fie ignorate, 
stiind ele ceva! 😊

Anul asta insa am facut un fel de pauza de giumbuslucuri. Poate ca am simtit ca distantarea 
de un subiect poate fi benefica. Am observat asta de multe ori.  Dar m-am decis sa intrerup 
aceasta situatie. Si am facut-o cu un suport de farfurie, de care aveam nevoie pentru un cadou.
Am gasit un model din lemn natur si l-am lucrat in tehnica servetelului Am folosit un model 
floral, cu mult albastru prin el.  A fost mai complicat lucrul pe cant, unde servetelul s-a cam
scofalcit. Noroc ca are un model variat si nu ies in evidenta micile imperfectiuni. 


M-am bucurat de ceea ce am realizat si am concluzionat ca nu a fost prea buna intreruperea 
pentru astfel de activitati, care chiar au nevoie de perseverenta!😊


Si un efect de care mi-a fost dor!



Ca sa nu mai spun de un negativ...




Duzina de cuvinte (10) - editite noua - Poate este un vis


@@@@@@@@@







vineri, 13 martie 2026

Duzina de cuvinte (3)- editie noua
Bucuria calatoriilor

Cuvintele jocului, propuse de Vero sunt sugerate de Grok / X:

umbra, cheie, usa, oglinda, secret, calatorie, melodie, rasarit, iarna, foc, carte, dragoste.


Mi-era dor de acest joc al duzinii de cuvinte. Cred ca a rasarit  intr-un moment foarte bun.
Mai  ales ca imi abandonasem chiar propria varianta, utilizand cuvinte pe care le extrageam 
aleator din vreo carte, despre  are imi propuneam sa o amintesc pe blog, crezand ca poate 
va exista o umbra de interes pentru anumite subiecte, ce mie mi se pareau speciale. 😊
Nu stiu cum functioneaza mintea mea, insa probabil are ea un mic secret. Parca deschide 

o usa 
cu o cheie si apoi imi da branci dincolo de ea, lasandu-ma sa imi bat capul cu o 
calatorie
cu traseu necunoscut, insa pentru care simt o dragoste aparte, pentru ca declanseaza
emotiile unor posibile descoperiri. Intotdeauna apare ceva in procesul cautarii.  Daca 
nu ma hotarasc imediat pentru vreo noua carare de cercetat, tot descopar vreo melodie sau 
o reflexie in oglinda, bune pentru alte jocuri. 



Acum ca iarna s-a terminat si inca vara de foc nu a venit, ne putem apuca entuziasti
de gradinarit, fiecare pe unde poate. Eu... in balcon sau pe pervazuri.
Mai e necesar insa sa ma sfatuiesc cu fratele Haos, asa cum simpatic i-a spus Vero.
L-am rugat sa ma inspire si pe mine in luarea unor decizii privind inbunatatiri sau 
optimizari. M-a surprins sa constat ca a fost de acord, cu o conditie. Sa-i pastrez
un mic spatiu dedicat lui, in care sa nu fie deranjat...😊
Asa ca acum imi incep reorganizarile. Sper sa le rezolv rapid, ca altfel interfer 
cu alte activitati, inclusiv cu cea de blogareala! 


sâmbătă, 15 noiembrie 2025

#Fiction Monday (235) -
An open story
O poveste deschisa

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'Reflections' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'THREAD'. 


When I read the word, I went beyond the usual meanings related to sewing or technique. 
I realized that there was an unanswered question in me and that it referred to a more 
special subject: the 'silver thread' that connects our spirit to the body. It is very old the
idea and I don't remember where I heard or read it. But I really never looked for details. 
Now I did and I discovered a few more things. For example, on this site, I read that: 
'the life thread springs from the spirit and is anchored in the heart of each body.'
There is also a new idea for me, namely that 'the consciousness thread springs from the 
soul and is anchored in the head of each body
.' 
Even it's very little, it's a start...

I find these connections amazing. And maybe if  I could remember what I dream, maybe
I could be an active participant in the journey of my spirit through other planes and its 
return to the body through the silver thread, or perhaps energy thread. 
But to achieve lucid dreaming there is still much to learn. 

There is no ending to this text, although I would like one. 
But its time has not yet come...




Cand am citit cuvantul, am trecut peste sensurile obisnuite legate de cusut
sau tehnica. Mi-am dat seama ca exista in mine o intrebare fara raspuns
si care se refera la un subiect mai aparte: 'firul de argint' care leaga
spiritul nostru de corp. Este prea veche ideea si nu imi aduc aminte unde
am auzit-o sau citit-o. Insa chiar nu am cautat niciodata detalii. Acum am
facut-o si am mai descoperit cate ceva. De exemplu, pe acest site, 
am citit ca: 'firul vietii izvoraste din spirit si este ancorat in inima fiecarui 
corp.
' Mai exista o idee noua pentu mine si anume ca 'firul constiintei 
izvoraste din suflet si este ancorat in capul fiecarui corp.
'
Chiar daca e foarte putin, e un inceput de drum...

Mi se par uimitoare aceste conexiuni. Si poate daca as reusi sa imi amintesc 
ce visez, poate ca as putea fi participant activ la calatoria spiritului meu prin 
alte planuri si la reintoarcerea lui in corp prin intermediul firului de argint, 
sau poate al firului de energie.
Insa pentru a ajunge la vise lucide mai e mult de invatat.

Nu exista final pentru acest text, desi mi-as dori unul. Insa timpul lui
inca nu a venit...



#Fiction Monday (234) - Dissolving negative emotions

@@@@@@@@@










miercuri, 10 septembrie 2025