Blogul entuziast al experientelor interesante!
Charles Kingsley: "...tot ce ne trebuie pentru a fi fericiti este sa fim entuziasmati de ceva. /
...all we need to make us really happy is something to be enthusiastic about."
This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog 'Reflections' and I discovered it on Esha's blog. This time the word prompt is 'SURPRISE'.
'In viata nu pierdem prieteni, doar invatam cine sunt cei adevarati'.
The word 'surprise' is usually accompanied by 'unexpected'. Otherwise it wouldn't be called...surprise. But this level has its limitations, especially as we grow up. Because we see the most fabulous meaning in the reaction of the children who discover what they didn't know. And even if the time had not come to say words, the shine of their eyes and the agitation of their body say everything about the emotion caused by what they see or receive. But as an adult, things have changed. And I really wonder what event qualifies to receive the name of surprise? The unexpected gestures that we do for others can be surprises for them. But I found that many of the surprises experienced by myself were just the ending, caused by a
chain of other previous events, which I became aware of too late to modify their effects, sometimes happening against my evolution. Now, I would be naive to think that there are many people interested in my evolution. This must be part of my own agenda. And precisely because of this goal, I kept crossing myself with ideas or situations that
demonstrated me that the law of attraction is perfectly functional.
Many of the discoveries I shared during these games, which in the end I can consider them as a kind of vectors of my own discoveries. Maybe they don't seem very spectacular to you, but the scale of the spectacularity of the surprises is strictly personal, taking into account our own beliefs. But it is worth paying attention to what is happening to us and to see with what ideas we resonate. This is for the good of ourselves and our loved ones.
And let's not forget that if we haven't found solutions to solve a subject yet, it doesn't mean that they don't exist. It's just that we have to refine the questions and searches.
And if some situations spoil my 'Zen', my attitude towards such unpleasant surprises is also a choice...
Even if it is almost impossible to conclude this topic, I still say that the nature and the life generate the most fabulous surprises, precisely to 'wake up' us from our deadly routine. They constantly bring to our attention the idea that we are interconnected through our energies and that everything we do and think affects
all in ways almost impossible to imagine. And if it's difficult or bad for me, I should discover something worth changing in my life, before to decide other solutions.
I think I said it before, I don't believe in the idea that our life doesn't have an instruction manual. It is just encoded in us and discovering it should be on top of the list on our agenda...
'Nu le spune oamenilor cum sa faca lucruri, spune-le ce sa faca si lasa-i sa te surprinda cu rezultatele lor.'
Cuvantul 'surpriza' vine de obicei insotit de 'neasteptat'. Ca altfel nu s-ar mai numi... surpriza. Insa acest palier are limitarile lui, mai ales pe masura ce crestem. Pentru ca cel mai fabulos inteles il observam la reactia copiilor care descopera ceea ce nu stiau. Si chiar daca nu a venit vremea rostirii cuvintelor, stralucirea ochilor si agitatia trupului spun totul despre emotia provocata de ceea ce vad sau primesc. Insa ca adult, lucrurile s-au schimbat. Si chiar ma intreb ce eveniment se califica pentru a primi numele de surpriza? Gesturile neasteptate, pe care le facem pentru ceilalti, pot fi surprize pentru acestia. Insa am constatat ca multe din surprizele traite au fost doar finalul provocat de un lant de alte evenimente anterioare, pe care le-am constientizat prea tarziu pentru a le modifica efectele, uneori petrecute in defavoarea evolutiei mele. Acum, ar fi o naivitate sa cred ca sunt multi cei interesati in evolutia mea. Insa aceasta este obligatoriu sa faca parte din propria agenda. Si exact din cauza acestei tinte, m-am tot intersectat cu idei sau situatii ce mi-au demonstrat ca legea atractiei este perfect functionala. Multe din descoperiri le-am impartasit pe parcursul acestor jocuri, ce pana la urma le pot considera ca un fel de vectori ai propriilor descoperiri. Poate ca nu vi se par spectaculoase, insa scara spectaculozitatii surprizelor este strict personala, tinand cont de propriile credinte. Merita insa sa fim atenti la ce se intampla cu noi si sa vedem la ce idei rezonam. Asta spre binele nostru si al celor dragi noua. Si sa nu uitam ca daca nu am gasit inca solutii pentru rezolvarea unui subiect, nu inseamna ca ele nu exista. Doar ca trebuie sa rafinam intrebarile si cautarile. Iar daca unele situatii imi strica 'Zen'-ul, atitudinea mea fata de astfel de surprize neplacute, este si ea o alegere... Chiar daca este aproape imposibila o incheiere a acestui subiect, totusi spun ca natura si viata insasi genereaza cele mai fabuloase surprize, tocmai pentru a ne 'trezi' din mortala noastra rutina. Ne aduc permanent in atentie ideea ca suntem interconectati prin energiile noastre si ca tot ceea ce facem si gandim afecteaza totul in moduri aproape imposibil de imaginat. Si daca mi-e greu sau rau, ar trebui sa descopar ceva ce ar merita sa schimb in viata mea, inainte de a decide alte solutii. Parca am mai spus-o, insa nu cred in ideea ca viata noastra nu are un manual de utilizare. Este doar incifrat in noi si a-l descoperi ar trebui sa fie cap de lista pe agenda noastra.
'Misterul este in centrul creativitatii. Acesta si surpriza'.
Carmen a redeschis jocul 'Reflexii in oglinda', preluandu-l de la Sorin, Este o alta modalitate de a impartasi descoperiri speciale!
A inflorit si anul acesta arborele de cafea. Poate va face si bobite, insa imi trebuie rabdare multa pana atunci!
Am descoperit o noua utilizare a unui snur realizat cu masinuta tricotin. Un model de brosa. Am purtat-o la intalnirea pe care am avut-o cu colegii de la liceu.😊
Soare matinal strecurat printre plante!
Nu stiu cum se numeste plantuta. O am de cativa ani, luata de la Sinaia. A tot crescut si o fixasem pe bete de lemn cu clestisori. Insa nu imi placea cum evolueaza.
Descoperind insa o plasa pentru plante, am folosit-o pentru a le sprijini, fara sa le prind de ceva. Poate le va fi mai bine.
This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog 'Reflections' and I discovered it on Esha's blog. This time the word prompt is 'STORY', together with the words: 'QUESTION', 'LAZY', 'WEATHER', from the missed games.
'A fi sau a nu fi, aceasta este intrebarea'.
I hadn't thought of writing about the types of questions until now. Will it be useful? I see several big categories: questions to oneself, questions to others and questions to the Source, or whatever we call it the creative energy. From the first category, the one that seems important to me is: 'why am I here'? I don't panic anymore because the answer is not obvious (yet). I just think that the joy of experimentation could be a possible answer. And obviously sharing it with others, generating an amplifying effect, as only the waves go to infinity,
if they are not hindrances. And how could it be, when everything is an ocean of energy? Questions to others, whether we ask them virtually or address them to natural persons, deserve to be clear and precise. This means that it is clear to us what we want to ask about. The use of keywords is a necessity, even if the unpredictable can manifest itself, if we are too hermetic in the forms.
Questions to the Source are pure magic! It's true that some questions to oneself are actually intended for it, but I didn't always realize that it is so! I have a little doubt about who formulates them: the mind, the heart, or both, after deliberations...
But they have a unique feature. They are vital to us. They and obviously the answers. It's just that I found that the ideas are suggested to us encrypted and I need a lot of attention to decipher them in my present moment. But I have no doubts that the answers come on request. So pay attention to intuitions!
I think asking myself questions is a wonderful and challenging game. With one self-imposed rule: not to be lazy! And I admit that The 5-second rule helps me a lot
in application, even if I still make mistakes...😊
I know that some videos with exercises have exaggerated titles, but maybe otherwise I wouldn't get an 'aha' situation! It's just that I have to be consistent in persevering their application and remove from the vocabulary any expression that starts with 'NO'. This is equivalent to setting my own restrictions and this thing annoys me the most, when it happens.
At least I can manage these by myself through analysis... With those imposed by others it is more difficult, sometimes even impossible. Although the impossible is still in my mind, in not case because of the...weather. Even the weather is no longer as I knew it, as it is also more and more weirder. Which should generate many other questions! I realize that no matter how I twist the ideas of the story, I still get to the importance of the questions.
In a way, it is natural to want to learn more about an unknown aspect, to clarify my own vision about it and introduce possible useful corrections if it's necessary as it's usually the case... It is really the most impressive 'game'. And it is vital. It doesn't just seem like this. It really is!
'Cunoasterea inseamna a avea raspunsul corect. Inteligenta inseamna a pune intrebarea corecta'.
Nu ma gandisem pana acum sa scriu despre tipurile de intrebari. O fi util? Intrevad cateva categorii mari: intrebari catre sine, intrebari catre ceilalti si intrebari catre Sursa, sau oricum ii spunem energiei creatoare. Din prima categorie, cea care mi se pare importanta este: 'de ce sunt pe aici'? Nu ma mai panichez ca (inca) raspunsul nu este evident. Ma rezum la a crede ca bucuria experimentarii ar putea fi un raspuns posibil. Si evident impartasirea ei celorlalti, generandu-se si un efect amplificator, ca doar undele se duc spre infinit, daca nu sunt oprelisti. Si cum ar putea fi, cand totul este un ocean de energie? Intrebarile catre ceilalti, fie ca le punem virtual sau le adresam unor persoane fizice, merita sa fie clare si precise. Asta inseamna ca ne este limpede despre ce vrem sa intrebam. Utilizarea unor cuvinte cheie este o necesitate, chiar daca imprevizibilul se poate manifesta, daca suntem prea ermetici in formulari. Intrebarile catre Sursa sunt magie curata! Adevarat ca si unele intrebari catre sine ii sunt de fapt destinate, insa nu intotdeauna m-am prins ca asa e! Am un mic dubiu despre cine le formuleaza: mintea, inima, sau amandoua, dupa deliberari... Ele insa au o trasatura unica. Sunt vitale pentru noi. Si ele si evident raspunsurile. Doar ca am constatat ca ideile ne sunt sugerate criptat si ne trebuie multa atentie in a le descifra in prezentul nostru. Insa nu mai am dubii ca raspunsurile vin la cerere. Deci atentie la intuitii! Cred ca a-mi pune intrebari este un joc minunat si provocator. Cu o singura regula autoimpusa: fara lene! Si recunosc ca Regula de 5 secunde, ma ajuta destul de mult in aplicare, chiar daca mai dau si rateuri...😊
Știu că unele videoclipuri cu exerciții au titluri exagerate, dar poate altfel nu aș ajunge la un „aha”! Doar că trebuie să fiu consecventa in aplicarea lor perseverenta și sa scot din vocabular orice expresie care începe cu 'NU'. Că asta echivalează cu a-mi stabili singura restricțiile și chestia asta mă enervează maxim, atunci cand o constat. Pe astea cel putin le pot gestiona singura, prin analiza proprie... Cu cele impuse de alții este mai greu, uneori chiar imposibil. Deși imposibilul tot de mintea mea tine, in nici un caz de... vreme. Chiar dacă nici vremea nu mai e cum o știam. Ca si ea este din ce in ce mai ciudată. Ceea ce ar trebui să genereze o groaza de alte întrebări... Îmi dau seama că oricât as rasuci ideile povestii, ajung tot la importanța întrebărilor. Într-un fel, este firesc să vreau să aflu mai multe despre un aspect necunoscut, să-mi clarific propria viziune despre el și să introduc eventuale corectii, daca e cazul. Si de obicei este cazul. Este într-adevăr cel mai pasionant 'joc'. Și este vital. Nu doar pare. Chiar este!
'Pentru succes adevarat puneti aceste patru intrebari: De ce? De ce nu? De ce nu eu? De ce nu acum?
