luni, 5 octombrie 2026

Citate favorite (200) -
Despre Linus Carl Pauling

Ii voi spune "Jocul de luni". A fost gazduit de Zinnaida si acum a venit randul meu 
sa-l preiau. Participarea consta in redarea  unor citate preferate din lecturile noastre.

Un schimb de idei, buchete de ganduri, inspiratie si
poate descoperirea esentei
pe care o tot cautam si inca nu am gasit-o!   (Tabelul este la finalul postarii.)

Tot descopar prin filmuletele pe care le urmaresc nume interesante, despre care poate 
as fi invatat daca as fi avut un alt parcurs.  Sunt doar cateva idei despre Linus Carl Pauling,
un om cu doua premii Nobel, unul in chimie si altul pentru pace. 

'Daca vrei sa ai idei bune, trebuie sa ai
multe idei. Majoritatea dintre ele vor fi 
gresite si ceea ce trebuie sa inveti este
pe care dintre ele sa le arunci'. 

'Cred ca toate fenomenele complicate pot fi 
explicate prin principii stiintice mai simple'.
'Satisfacerea curiozitatii este una din cele 
mai  mari surse de fericire in viata'.

' Dr. Linus Pauling, castigator a doua premii Nobel
a declarat: Aproape toate bolile, pot fi atribuite
unei deficiente nutritionale'.

'Faptele sunt aerul oamenilor de stiinta. 
Fara ele nu poti zbura niciodata'.

'Viata... este o relatie dintre molecule.'

'Știința este căutarea adevărului – nu este un joc 
în care cineva încearcă să-și învingă adversarul 
sau să le facă rău altora. Trebuie să adoptăm 
spiritul științei în relațiile internaționale, astfel 
încât gestionarea acestora să devină un efort 
de a găsi soluția corectă și dreaptă la 
problemele internaționale și nu o încercare 
a fiecărei națiuni de a obține un avantaj 
în
 detrimentul altora sau de a le face rău 
atunci când este posibil. Cred în moralitate, 
în dreptate și în umanitarism.'

'Poti atribui orice boala, orice afectiune si orice
suferinta unei deficiente de minerale'.


Linus Pauling - Awards, Honors and Medals

Evolutia si necesitatea acidului ascorbic (vitamina C)











duminică, 4 octombrie 2026

#Fiction Monday (269)
What if it's different?
Si daca este altfel?

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'The Void Thoughts' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'DOUBT', connected with
'ORDINARY', 'IGNORE', from the missed games.

'O minte tulburata de indoiala nu se 
poate concentra pe cursul victoriei'.

I've noticed that it's common for me, when I create a game around on several words, they 
seem to share a certain compatibility no matter how strange that may sound. It feels like a 
sign, one that is becoming hard for me to ignore. I had my doubts at first, but when the 
phenomenon repeated itself, I told myself there must be a reason why this is happening. 
I wonder if these thoughts, since they’ve appeared anyway, might hold another message. 
Perhaps the ordinary  deserves a closer, more mindful look - who knows what ideas such 
an approach might reveal?😊 
For instance, perhaps something ordinary might sometimes overlap with the very idea of 
"habit"! And a habit is like a program running on autopilot  - one that, without a doubt, brings
nothing new as effects.
Consequently, its results are identical and repetitive. I can’t ignore the phenomenon, so it’s 
worth observing it a little and shifting my perspective on the approach, especially since some 
habits are actually necessary
That way, I can transform them into small, joyful rituals. 
In doing so, I believe any trace of potential unpleasantness dissolves. 
Everything turns into a sort of game, with the goal of transforming the ordinary 
into the extraordinary!

'De ce sa fii obisnuit cand poti fi extraordinar?

Am constatat ca este ceva obisnuit ca atunci cand formez un joc pe baza mai multor cuvinte, 
acestea parca au un fel de compatibilitate, oricat de ciudat ar suna. Este ca un fel de semn,
pe care incepe sa imi fie greu sa il ignor. Indoiala a aparut prima data, insa cand fenomenul
s-a repetat, mi-am spus ca trebuie sa existe un motiv pentru care acest lucru se intampla.
Ma intreb daca aceste ganduri, daca tot au venit, nu ar putea reprezenta si un alt mesaj.
Poate ca obisnuitul trebuie privit mai atent, mai prezent, ca cine stie ce idei  mai ofera o 
astfel de abordare.😊 
De exemplu poate ca ceva obisnuit s-ar putea suprapune uneori peste ideea de obisnuinta! 
Si  aceasta este ca un program derulat pe pilot automat si care, fara niciun dubiu, nu aduce 
nimic nou privind consecintele. Prin urmare efectele lui sunt identice, repetitive. Nu pot ignora 
fenomenul, asa ca merita sa-i observ un picut si sa modific perspectiva abordarii. 
Cu atat mai mult cu cat unele din obisnuinte sunt necesare. 
Astfel ca le pot transforma in mici ritualuri practicate cu bucurie.
In felul acesta cred ca se dizolva orice urma de eventuala neplacere.
Totul devine un fel de joc, a carui tinta este transformarea obisnuitului in neobisnuit!


'Lucrurile nu inceteaza sa existe 
pentru ca sunt ignorate.' 

'Nu-ti ignora propriul potential'.



#Fiction Monday (268) - The emotion of recalling


@@@@@@@@@






miercuri, 30 septembrie 2026

miercuri, 16 septembrie 2026

Miercurea fara cuvinte (505)
'Doze de dragalasenie'
'Doses of cuteness'

Jocul de miercuri este din nou  gazduit de Carmen.
Un schimb de idei - imagini care ne coloreaza ziua si imaginatia!
       Postarea participa si la WW pe urmatoarele bloguri:
'Comedy-plus', 'My Holidays photos', 'RamblinwithAm',  
Brianshome'
, 'Jaipur Gardening',  'Catsynth'.

(Sursa - Pure joy - Cat pics)













Happy Twice WW!

Ne reauzim pe 30 septembrie 2026.
I'll see you again on September 30, 2026.

MFC (504)


@@@@@@@@@












duminică, 13 septembrie 2026

#Fiction Monday (268)
The emotion of recalling
Emotia rememorarii

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'The Void Thoughts' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'QUEST''.

'Marea cautare a vietii a fost 
intotdeauna descoperirea adevarului'

I have spoken so often about goals and quests that now, when I actually have to write about 
these ideas, a vast void seems to have opened up. I have no idea why. Perhaps it is that 
wonderful pause when useless thoughts have ceased. Where did they go, I wonder? 
I enjoy this stillness that arrived suddenly, without me even seeking it.  Ah, of course - I knew 
this all along. When I search for something, it implies I do not possess that thing. 
In other words, I am broadcasting the frequency of lack. And so, according to the theory, I will 
attract the lack. The conclusion I can draw is that, once a goal is set - whatever it may be -
I should feel as though I have already achieved it, experience the joy of that accomplishment 
and then simply surrender to the flow of reality. 
At first, this approach struck me as surprising, yet it was perfectly logical when viewed in 
relation to other aspects: on one hand, our brain, which makes no distinction between reality 
and imagination and on the other, our own subconscious, which does not differentiate 
between past and future. (Neuroscience discoveries are fascinating...) 
From this, one can draw many conclusions about how we can evolve along our respective 
paths. Bearing these ideas in mind, the most intriguing possibility would be to actually 
experience the emotion of recalling of a future quest. I interpret this as a preamble to any 
desire to achieve a goal we might set for ourselves... 
It is the most extraordinary experiment we could possibly undertake...


'Cu totii suntem in cautarea unor raspunsuri,
incercand sa invatam lectiile vietii'.

Am vorbit de atatea ori despre tinte si cautari, incat acum, cand am de scris chiar
despre aceste idei, parca s-a format un imens gol. Habar nu am de ce. Poate ca este 
acea pauza minunata cand gandurile inutile s-au oprit. Oare unde s-au dus? Imi place
linistea asta, venita brusc, fara sa o mai caut. Aaaa, doar stiam asta. Atunci cand caut 
ceva, inseamna ca nu am acel ceva. Adica emit o frecventa a lipsei. Si atunci, conform
teoriei, voi atrage lipsa. Concluzia pe care o pot formula este ca, odata stabilita tinta, 
oricare ar fi ea, este sa ma simt ca si cum deja as fi atins-o, sa simt bucuria 
realizarii ei si apoi sa ma las in voia fluxului realitatii. Abordarea asta mi s-a parut initial
surprinzatoare, insa era perfect logica prin corelarea cu alte aspecte: pe de o parte creierul 
nostru, care nu face diferenta intre realitate si imaginatie si pe de alta parte propriul 
subconstient care nu face diferenta intre trecut si viitor. 
(Interesante descoperirile neurostiintei...)
De aici se pot trage multe concluzii privitor la cum putem evolua pe drumurile noastre.
Tinand cont de aceste idei, cel mai interesant ar fi sa reusim sa traim emotia amintirii unei 
viitoare cautari. Interpretez asta ca preambul al oricarei dorinte de realizare  a unei tinte 
pe care ne-am propune-o... Este cel mai fabulos experiment pe care l-am putea face...



'Cea mai importanta misiune in viata 
este aceea de a-ti atinge  potentialul'.







vineri, 11 septembrie 2026

Duzina de cuvinte (17)- editie noua
12 cuvinte si doua povesti

Cuvintele sunt preluate de la Carmen:
amanet, catifea, pendula, scrum, unghii, chihlimbar, fard, trotuar, ecouri, sarma, masca, inghet.


Bratara cu chihlimbar si catifea, 
intr-o sedinta foto speciala!


Mereu mi-a placut sa merg pe bordura ce margineste un trotuar, sau pe liniile albe ale strazilor,
daca era posibil.😊 Nu mi-am inteles vreodata acest obicei. Poate erau niste ecouri pe care le
trimitea corpul, pentru a ma obliga sa invat ceea ce inseamna echilibrul.
Pe masura ce anii s-au insirat pe sarma vietii, am ajuns si in niste momente cand niciun fard 
sau vreo masca  nu mai puteau optura lipsa lui. Ideea era departe de a fi simpla. Pentru ca 
echilibrul nu-l gasesti de cumparat, sau la vreun amanet special. Am constatat ca pot pendula 
intre incredibil de multe subiecte pentru a-l intelege, simti, practica. Cat de corect ma misc 
intre scrum si inghet pentru a-l crea, este discutabil si nu prea imi iese daca ma uit la unghii.😃
Insa am ajuns la concluzia ca de la echilibru porneste totul si aceasta idee am transformat-o 
intr-un fel de ancora la care ma raportez in ceea ce fac...
   



Pentru aceste cuvinte mai scriu un text, care NU imi apartine. Jumatatea mea a avut chef 
sa se joace si el cu aceste cuvinte:

Umbland asa hai-hui pe strazile din oras, ma opresc brusc pe trotuar, in fata unei case
de amanet. O parte a ferestrei era acoperita de o perdea groasa de catifea.
Dau sa intru si, nu stiu cum se face, ca ma impiedic de o sarma ce iesea din caldaram.
Mai-mai sa cad. Dar simt o mana viguroasa care ma prinde. Intorc capul si vad o fata
plina de fard, ce parea ca o masca. Mana care inca ma tinea avea unghii vopsite intr-o 
culoare ce parea de chihlimbar. Multumindu-i, am privit mai bine fata persoanei si am
constatat ca era intr-adevar o masca, pentru ca, am aflat mai tarziu, se trata dupa un 
accident, care-i facuse  o parte a obrazului 
scrum, sau pe aproape.
M-a condus in pravalie, el fiind proprietarul, intrebandu-ma ce m-ar interesa.
Am inceput prin a-i spune ca ma interesa acea pendula, pe care o vazusem prin
fereastra.  Pendula functiona, iar sunetul ei imi trezea ecouri din copilarie, din 
vremea cand totul parea ca este posibil pentru mintea copilului de atunci, in ciuda 
faptului ca totul era cuprins de un inghet generalizat.


Duzina de cuvinte (16) - editie noua - Cand Universul conspira


@@@@@@@@@