vineri, 22 septembrie 2023

#Fiction Monday (148) -
The waiting options
Optiunile asteptarii

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'Reflections' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'WAIT'.

"Nu astepta prea mult. Viata are cotituri
spectaculoase si nu avem mereu timpul pe
care credem ca il avem".

I've written before about waitings and about 'unwaitings', even though I don't think
there is this word. In principle, I never liked waiting. It is a kind of lost time, mentally
assumed. However, there are also waitings of wonderful events, the consequences of which
it will practically transform our lives. There are also waitings for the completion of some experiments, that we do not know how they will evolve. And then they are full of emotion
and curiosity, to see if what we thought it becomes a certainty or on the contrary, we will
have to change the input data of the experiment, enriching our experiences of  'not so'!
But a lot of waitings are not good. During their course, different scenarios appear, projected towards the future, fueled by past emotions and memories, which solve practically nothing
and even complicate the present so much, that it becomes impossible to think of a clear
solution, if we would need a solution. We lose some precious time that could be more
beneficially fructified.
For example, through a kind of 'waiting meditation', during which we empty our minds
and accept the silence that surrounds us. Or simply realize an 'active waiting', because
there are so many things to do around...😊
Even though in my style, I greatly simplified this idea and deliberately avoided writing
about those waitings whose end burden us with sadness, I want to resume an older idea
about which I  feel in the same way today:

It took me millions of seconds to feel... the silence of the unwaiting. To understand that not waiting anything means something special, which I need sometimes. To be able to move
forward, to dream, to "see" better the unseen. Or to see the horizon. And even to sort out
my useless thoughts that blur the important ones!

"Rabdarea nu este abilitatea de a astepta,
ci abilitatea de a pastra o buna atitudine
in timp ce astepti".

Am mai scris despre asteptari, chiar si despre 'neasteptari' , chiar daca acest cuvant
nu stiu daca exista. In principiu asteptarea nu mi-a placut niciodata.
Este un fel de timp pierdut, mental asumat.
Sunt insa si asteptari ale unor evenimente minunate, ale caror urmari ne transforma
practic viata. Sunt si asteptarile finalizarii unor experimente ce nu stim cum vor
evolua. Si atunci ele sunt pline de emotie si curiozitate, pentru a vedea daca ceea ce
gandeam devine certitudine sau dimpotriva, vom fi nevoiti sa schimbam  datele de
intrare ale experimentului, imbogatindu-ne si experientele de 'asa nu'!
Insa foarte multe asteptari  nu fac bine. Pe parcursul lor apar diferite
scenarii, proiectate spre viitor, hranite din emotii si amintiri trecute, ce nu rezolva
practic nimic, ba chiar complica prezentul atat de mult, incat devine imposibil
sa gandim o solutie limpede, daca am avea nevoie de o rezolvare. Pierdem un timp
pretios care ar putea fi mai benefic fructificat.
De exemplu, printr-un fel de 'meditatie a asteptarii', pe parcursul careia sa ne
golim mintea si sa acceptam linistea ce ne cuprinde. Sau pur si simplu sa realizam
o 'asteptare activa', pentru ca sunt atat de multe lucruri de facut prin preajma...😊
Chiar daca in stilul meu am simplificat foarte mult aceasta idee si am evitat voit
sa scriu despre acele asteptari al caror final ne incarca de tristete, vreau sa reiau o
idee mai veche pe care o simt la fel si astazi:

Mi-au trebuit milioane de secunde ca sa ajung sa simt... linistea neasteptarii.
Sa inteleg ca a nu astepta nimic inseamna ceva special, de care uneori am nevoie.
Pentru a putea merge inainte, pentru a visa, pentru a "vedea" mai bine nevazutul.
Sau orizontul. Si chiar pentru a-mi tria gandurile inutile care le incetoseaza
pe cele importante!

"Sa asteptam inspiratia este ca si cand am sta
in aeroport asteptand un tren".

#Fiction Monday(147) - The importance of thoughts




sâmbătă, 16 septembrie 2023

#Fiction Monday (147) -
The importance of thoughts
Importanta gandurilor

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'Reflections' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'THOUGHTS'.

"Suntem modelati de gandurile noastre.
Noi devenim ceea gandim".

It is difficult for me to specify when the first visible breach occurred in my way of
approaching my relationship with myself. It was something that began to trickle
quietly, somehow tiptoely, agreeing with certain principles or, on the contrary, causing
others to falter, those which proved to be useless over time. As the tuning refined and
became more precise, I always found new paths. Some of them I was looking for, others
I didn't even know existed, but they also appeared, probably by resonance with the
first ones. The uselessness of an overwhelming percentage of the thoughts I had, the
energetic effect of words in a positive but also negative sense, the importance of moments
of quieting the mind and the beneficial consequences on the body, were essential ideas,
which later branched out. On the one hand, I realize my own ignorance. On the other
hand, I felt the surprise of understanding some methods that apparently are simple,
but they assume consistency in changing my  lifestyle. And especially to understand
how we influence each other, through everything we think and do. A process visible
only through consequences, just like electricity or gravity. Getting used to think and
not just to react and noticing the difference between the two ideas should become
a process as natural as breathing...

"Gandurile au putere, gandurile sunt energie. Si iti
poti crea sau distruge lumea ta prin propria gandire".

Mi-e greu sa precizez cand s-a produs prima bresa vizibila in modul meu de
a aborda relatia mea cu mine. A fost ceva ce a inceput  sa se prelinga linistit,
cumva tiptil, acordandu-se cu anumite principii sau dimpotriva, facand sa se
clatine altele, ce s-au dovedit in timp, nefolositoare.
Pe masura ce acordajul se rafina si devenea mai precis, gaseam mereu noi
carari. Pe unele le cautam, despre altele nici nu stiam ca exista, insa apareau
si ele, probabil prin rezonanta cu primele.
Inutilitatea unui procent coplesitor din gandurile pe care le aveam, efectul
energetic al cuvintelor in sens pozitiv dar si negativ, importanta momentelor
de linistire a mintii si consecintele benefice asupra trupului, au fost idei esentiale,
ce ulterior s-au tot ramificat. Pe de o parte realizam  propria necunostere.
Pe de alta parte, am simtit surpriza intelegerii unor metode ce aparent sunt
simple, insa presupun consecventa in a-mi modifica stilul de viata. Si mai
ales de a intelege cum ne influentam unii pe altii, prin tot ceea ce gandim si
facem. Un proces vizibil doar prin consecinte, la fel ca eletricitatea sau
gravitatia. A ne obisnui sa gandim si nu doar sa reactionam si a observa
diferenta dintre cele doua idei, ar trebui sa devina un proces la fel de
natural ca respiratia...

Oprirea gandurilor negative:
1. Modifica undele cerebrale, respirand 10 minute in secventa 6-3-9
2. Cand apare un gand negativ, spune 'Nu e adevarat'
3. Vizualizeaza imaginea gandului micsorandu-se, pana dispare
4. Vizualizeaza situatii pozitive, creierul nu stie ce este real si ce e imaginar
5. Schimba tiparul gandirii negative, adaugand o noua rutina modului
    tau de a gandi: reflectii zilnice, afirmatii, meditatii.


joi, 14 septembrie 2023

Reflexii in oglinda (125) -
Calut in rama

Carmen a redeschis jocul 'Reflexii in oglinda', preluandu-l de la Sorin,
Este o alta modalitate de a impartasi descoperiri speciale!

Am facut cateva poze, dupa un tablou caseta, in care se vede partial
un calut. Pe spate era scris: 'De-Coupage, Mary Ascott'.
Nu am gasit nimic in plus sa va spun despre autoare.


Reflexii (124)


miercuri, 13 septembrie 2023

duminică, 10 septembrie 2023

#Fiction Monday (146) -
It's all about faith!
Totul tine de credinta!

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'Reflections' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'FAITH'.

"Credinta este ca WI-FI-ul, invizibila dar
are puterea sa te conecteze la ceea ai nevoie".

Lately, the movie Matrix has been rerun on TV. A science fiction action, first released
in 1999. Now, I don't see it like that anymore, but as a set of messages sent to the future.
Now is that 'future', or is it a wrong opinion?
Anyway, there are some ideas that I will 'encapsulate' in this game because there seemed
to be some small anchors that I could return to, if necessary.

"The only way to escape the Matrix is to unlearn everything that you have been
taught and rebuild your entire belief system based on critical thought and analysis."

Even if this sounds strange, in the book 'Spontaneous Evolution' by Dr. Bruce Lipton as
the first author, it is said:

"Our subconscious controls what happens 95% of the time. Therefore, our fate is under the control of recorded programs or habits that resulted from instincts and perceptions gained
from our life experiences.
... It is important to understand that the perceptions acquired before the age of 6 become
the fundamental subconscious programs, which shape the character of an individual".

In different ways we arrive at certain conclusions, if we are not afraid to formulate them.
But why should we be afraid, if in our heart we have faith that we can dissolve our doubts
and that by following the truth we can get the answers to our important questions?

"Lasa-ti credinta sa fie mai mare
decat fricile tale".

In ultima vreme, se tot reia la TV filmul Matrix. Un film de fictiune, aparut prima
data in 1999. Acum nu il mai vad asa, ci ca pe un set de mesaje transmis spre 
viitor. Acum o fi acel 'viitor',  sau e o parere gresita? 
Oricum ar fi, sunt cateva idei pe care le voi 'incapsula' in acest joc pentru ca
mi s-au parut niste mici ancore la care as putea reveni, daca va fi cazul.

"Singurul mod de a scapa din Matrix este sa te dezveti de tot ceea ce ai fost
invatat si sa reconstruiesti intregul sistem de credinte pe gandire si analiza critica".

Chiar daca asa ceva suna ciudat, in cartea 'Evolutia spontana' de dr. Bruce Lipton 
ca prim autor, se spune:

"Subconstientul  nostru controleaza ce se intampla 95% din timp. Prin urmare
  soarta noastra se afla sub controlul programelor inregistrate sau al obiceiurilor
  care au rezultat  din instinctele si perceptiile capatate in urma experientelor
  noastre de viata.

  ... Este important de inteles ca perceptiile dobandite inainte de varsta de 6 ani
  devin programele subconstiente fundamentale, care modeleaza caracterul unui

In feluri diferite ajungem spre anumite concluzii, asta daca nu ne e frica sa le
formulam.  Insa de ce ne-ar fi frica, daca in inima avem credinta ca putem sa ne
dizolvam indoielile si ca mergand pe firul adevarului putem obtine si raspunsurile
la intrebarile noastre importante ?

"Cand ai incredere in tine, nu ai
nevoie ca ceilalti sa creada in tine."

"Nu-mi place ideea ca nu imi controlez viata".

"Incerc sa-ti eliberez mintea, Neo. Dar pot doar sa
iti arat usa. Tu esti cel care trebuie sa treaca prin ea".

#Fiction Monday (145) - A new paint technique

miercuri, 6 septembrie 2023

duminică, 3 septembrie 2023

Citate favorite (166) -
Ganduri despre indoieli

Ii voi spune "Jocul de luni". A fost gazduit de Zinnaida a aparut sub impulsul
citatelor din carti postate de Ella  si acum a venit randul meu sa-l preiau.
Participarea consta in redarea  unor citate preferate.
”Click&Comment Monday”:
Un schimb de idei, buchete de ganduri, inspiratie si
poate descoperirea esentei
pe care o tot cautam si inca nu am gasit-o!   (Tabelul este la finalul postarii.)

"Oamenii se pot indoi de ceea ce spui,
dar vor crede ceea ce faci"

"Credinta ta poate muta munti si
indoiala ii poate crea".

"Daca ai de gand  sa te indoiesti de ceva,
indoieste-te de limitele tale".

"Inspira,, expira, fara frica, fara indoiala".

"Sa nu te indoiesti niciodata de instinct".

"Nu este ceva mai ingrozitor decat obiceiul indoielii.
Indoiala separa oameni. Este o otrava ce
dezintegreaza prietenii si rupe relatii".

"Cel mai cumplit dusman al creativitatii
este indoiala de sine".

Cand vedem cu ochii mintii in fata noastra un obstacol numit 'indoiala',
oare ce e mai util de facut? Asta evident, daca il consideram ca atare:
un obstacol ce ar merita analizat.
Ne-am creat reflexul sa-l observam - analizam? Sau il ignoram din diverse motive
strict personale: lipsa timpului, obisnuinta negandirii asupra subiectului, incorecta
apreciere a efectelor lui, obisnuinta de a crede ca avem 'detenta' necesara  sa-l sarim,
sau sa-l ocolim, depinde de conditia noastra 'fizica'?

Indoielile apar inevitabil in relatiile cu oamenii din jurul nostru si in diferite
situatii de viata, pe fundalul unor frici si a lipsei de incredere in noi insine.
Asupra acestor doua aspecte cred ca trebuie sa lucram constiincios pana
la rezolvarea lor.
Pentru ca elimininand fricile si incepand sa avem o incredere absoluta in noi,
in modul nostru de a gandi, vom putea gasi si rezolvari neasteptate pentru
inlaturarea sau evitarea obstacolelor. Rezolvari ce ar putea deveni si 
oportunitati si descoperirea unor usi deschise, neobservate anterior.

Deja e toamna. Sa va fie frumoasa si linistita!