#Fiction Monday (124) - The plan (?) - Planul (?)

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'Reflections' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'PLAN'.

How do you do? Are you making plans? No, you don't need to answer me,
because you just didn't have this in your plan for the day! 😊

I found, however, that having a planning outline for a relatively short period of time
is more productive, at least for the routine elements. I free the mind from details and
it, the mind, captures new ideas from... where it can.
I admit that sometimes it surprises me how it does this. A word, an image, a sound, a memory - spark, are shaped into a new idea, useful now or maybe later.
As a note: these ideas were always useful!
I write these lines and a question arises: with which images to match them...

I change a little a bit the perspective . The question I ask myself is if there is any
plan for me. I mean, why am I here and now?
And if there is, how can I understand it? Is what I'm doing now, part of the way?
I simply want to know. The reason seems obvious to me: I don't like groping and
I never liked this. It's like I want to get out of a labyrinth, but I don't know how.
But I have a feeling that there is an exit somewhere...

I wonder if each of us came to walk on the path planned by the great Creative
Energy? Complicated. I don't know exactly why the words are lying like that,
only that there is a desire that grows exponentially, to understand something.
Even if we are a kind of experiment, every experiment is based on a plan:
with input data, with a processing element, with expected/predicted results.
Where am I on this chain? This is more complicated.

Whichever way of thinking I go, I feel the need for a small observational stop.
The Nature, the Universe, have fabulous functioning mechanisms and I am very
far from deciphering them. I just notice them sometimes. And we are part of these mechanisms! I finish the break, as big conclusions cannot be expressed anyway.

However, a smaller conclusion is implied. That it is good to make plans, so that
the mind attracts the solutions for their realization. And even if we don't know fundamental things, let's do whatever brings us joy, because that means our soul is satisfied. And this means that we spread a little light around the world and who
knows, maybe we make the world better and more beautiful.

The things that must be done are worth analyzing. If they are vital, approaching
them with joy becomes essential. If not, I'm still thinking about whether they
deserves to be part of the plan and be left behind as old experiences and that's it.

I read that whatever happens to us is for our good, in the sense of our evolution.
If I am to connect this idea with the fact that there is a plan with a specific
destination for each of us, then it is very possible that any deviation from the
route will somehow be sanctioned by that processing block.
And the "sanctions" of life are sometimes painful - complicated.

I wonder if approaching with joy for what I have to do permanently TODAY,
could be a solution to stay on my own path, intertwined with Don Miguel Ruiz's
ideas of "not taking anything personally" and "not make unnecessary assumptions', because these are time-consuming and I would jeopardize my plans...!

Ce mai faceti? Va faceti planuri? Nu, nu-i nevoie sa-mi raspundeti, ca doar nu aveati
asta in planul zilei! 😊

Am constatat totusi ca a avea o schita de planificare pentru o perioada relativ scurta
de timp este mai productiv, cel putin pentru elementele de rutina. Eliberez mintea de
detalii si ea, mintea, capteaza idei noi de... unde poate.
Recunosc ca ma surprinde uneori cum face acest lucru. Un cuvant, o imagine,
un sunet, o amintire - scanteie, se modeleaza intr-o idee noua, utila acum sau poate
mai tarziu. Ca o constatare: au fost mereu folositoare aceste idei! Scriu aceste randuri
si rasare intrebarea cu ce imagini sa le asortez...

Schimb putin perspectiva. Intrebarea pe care mi-o pun este daca exista vreun plan
pentru mine. Adica, de ce sunt eu aici si acum? Si daca exista, cum ajung sa il inteleg?
Ceea ce fac acum face parte din drum? Pur si simplu vreau sa stiu.
Motivul mi se pare evident: bajbaiala nu imi place si nu mi-a placut niciodata.
E ca si cum vreau sa ies dintr-un labirint, insa nu stiu cum. Dar simt o senzatie
ca exista o iesire pe undeva...
Ma intreb daca fiecare am venit pentru a parcurge drumul planuit de marea Energie
Creatoare? Complicat. Nici eu nu stiu exact de ce cuvintele se astern asa, doar ca
exista o dorinta ce creste exponential, de a intelege ceva.
Chiar daca suntem un fel de experiment, orice experiment are la baza un plan:
cu date de intrare, cu un element de procesare, cu rezultatele asteptate/pronosticate.
Pe acest lant unde ma aflu? Si mai complicat.

Pe orice cale de gand as merge, simt nevoia unui mic popas constatator.
Natura, Universul, au mecanisme fabuloase de functionare si sunt foarte departe de a
le descifra. Doar le observ uneori. Si noi suntem parte a acestor mecanisme!
Termin popasul, ca oricum concluziile mari nu se lasa exprimate.

Totusi se insinueaza o concluzie mai mica. Ca e bine sa ne facem planuri pentru ca
mintea sa atraga solutiile pentru realizarea lor. Si chiar daca nu stim lucruri
fundamentale, sa facem orice ne produce bucurie, pentru ca asta inseamna ca
sufletul nostru e multumit. Si asta inseamna ca imprastiem putina lumina prin
preajma si cine stie, poate facem lumea mai buna si mai frumoasa.
Lucrurile obligatoriu a fi facute, merita analizate.  Daca sunt vitale, abordarea lor
cu bucurie devine esentiala. Daca nu, ma mai gandesc daca merita sa faca parte
din plan si sa ramana in urma ca experiente vechi si atat.
Am citit ca orice ni se intampla este spre binele nostru, in sensul evolutiei noastre.
Daca este sa conectez ideea asta cu faptul ca exista un plan cu o destinatie anume
pentru fiecare dintre noi, atunci este foarte posibil ca orice abatere de la traseu sa
fie cumva sanctionata, de catre acel bloc de procesare. Iar 'sanctiunile' vietii sunt
uneori dureros - complicate.

Ma intreb daca abordarea cu bucurie a ceea ce am de facut in permanenta AZI
ar putea constitui o solutie pentru a ramane pe propriul traseu, impletita cu ideile
lui Don Miguel Ruiz de a 'nu lua nimic la modul personal' si de a 'nu face
presupuneri inutile', pentru ca acestea sunt mari consumatoare de timp si
mi-as periclita planurile...!

#Fiction Monday (123) - Thoughts about the word 'spin'

 

 

#Fiction Monday (121) - Hindering and solutions Obstacole si solutii

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'Reflections' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'HINDER'.

'Sa stii ca  nimic nu te poate impiedica decat
tu insuti. Daca tu crezi ca poti, poti.'

At every post, no matter how I think and twist the ideas, I end up with the
same ones conclusions. Everything is quite simple. How I evolve depends on me.
Any hinder is due to me, even the mind does not agree with this conclusion
and finds mitigating circumstances.

Because I recently discovered the agreements of Don Miguel Ruiz, I learned that
I should not take anything personally and I do not make unnecessary assumptions.
Nor could I have guessed how easily reasoning can be clarified in this way
and my road to become much smoother!

'The four agreements'  - pdf

'Frica de a repeta greseli trecute poate opri
credinta necesara pentru a avansa'

La fiecare joc, oricum ma gandesc si rasucesc ideile, ajung la aceleasi
concluzii. Totul se reduce la ceva simplu. De mine depinde cum evoluez.
Orice oprire mi se datoreaza, chiar daca mintea nu este de acord cu aceasta
concluzie si gaseste circumstante atenuante.

Pentru ca am descoperit recent legamintele lui Don Miguel Ruiz, am invatat
ca nu trebuie sa iau nimic la modul personal si sa nu fac presupuneri inutile.
Nici ca puteam banui cat de usor se pot limpezi  rationamentele in felul acesta
iar drumul meu sa devina mult mai neted!

#Fiction Monday (120) - The bouquet of emotions

Citate favorite (157) - Cele Patru Legaminte - Ghid practic

Ii voi spune "Jocul de luni". A fost gazduit de Zinnaida,  a aparut sub impulsul
citatelor din carti postate de Ella  si acum a venit randul meu sa-l preiau.
Participarea consta in redarea  unor citate preferate. ”Click&Comment Monday”:
Un schimb de idei, buchete de ganduri, inspiratie si poate descoperirea esentei
pe care o tot cautam si inca nu am gasit-o!   (Tabelul este la finalul postarii.)

"Cele patru legaminte - Ghid practic"
(Don Miguel Ruiz, Janet Mills)

Este pentru a doua oara cand citesc un ghid practic, inainte de a citi cartea de
baza. Prima data s-a intamplat cu Echkart Tolle.
Le vazusem mereu la Nima, un blog prieten, pe coloana din dreapta, dar nu
cautasem mai departe. Mi-am spus ca si acest al doilea volum poate fi important,
si chiar asa a fost. Primele ganduri sunt din pagina de Dedicatie:

"Dedic aceasta carte...tuturor oamenilor care transmit mesaje de iubire, in locul
  celor de teama, incarcate de superstitii si de otrava emotionala...tuturor parintilor
  care isi invata copiii sa fie cinstiti si plini de compasiune; tuturor celor care ii
  iubesc si ii respecta pe toti oamenii din lume."

Cele patru legaminte:

1. "Fiti impecabili in tot ceea ce spuneti
Rostiti numai adevarul. Spuneti numai ceea ce ganditi. Nu folositi cuvintele pentru
a va critica pe sine sau pentru a-i barfi pe cei din jur. Folositi-va de puterea cuvantului
pentru a raspandi adevarul si iubirea in lume.

2. Nu luati nimic la modul personal
Nimic din ceea ce fac altii nu vi se datoreaza. Cuvintele si actiunile celor din jur sunt
doar o proiectie a propriei lor realitati, a visului lor personal. Daca va veti imuniza in
fata opiniilor si a actiunilor celorlalti oameni, veti evita foarte multa suferinta inutila.

3. Nu faceti presupuneri inutile
Descoperiti curajul de a pune intrebari si de a exprima ceea ce doriti cu adevarat.
Comunicati cat mai clar cu putinta cu ceilalti oameni, pentru a evita astfel
neintelegerile, tristetea si suferintele inutile. Acest legamant este suficient in sine
pentru a va tranforma radical viata.

4 Faceti intotdeauna tot ce va sta in putere
Potentialul maxim al omului se schimba in fiecare moment; de pilda intr-un fel veti
actiona atunci cand sunteti sanatos si in alt fel atunci cand sunteti bolnav.
Indiferent de circumstante, faceti intotdeauna ceea ce va sta in putere si veti evita
astfel autoacuzatiile, abuzul de sine si regretele."
~~~~~
Inainte de a intra mai adanc in subiect, autorul  vorbeste despre trei discipline
create de tolteci,  "cu scopul de a ajuta omul sa scape de suferinta si sa-si gaseasca
adevarata sa natura: fericirea, libertatea si iubirea. Toltecii au insistat sa ne privim
intotdeauna cu sinceritate, scop in care au creat o disciplina exclusiv pentru

luciditate. 
Prima disciplina, Arta Luciditatii (sau a Constientizarii)  reprezinta primul pas catre
atingerea libertatii personale, caci nimeni nu poate fi liber daca nu stie cine este,
unde se afla, sau ce fel de libertate cauta... Arta luciditatii ar putea fi numita si
Arta Adevarului.
Cea de-a doua disciplina tolteca, Arta Transformarii, ne invata cum ne putem
schimba visul vietii personale. Scopul celei de-a doua discipline consta in a pune
ordine in haosul provocat de mitote - toate acele voci din interiorul mintii noastre -,
in a ne infrunta temerile, in a le transforma si a obtine rezultate eficiente.
Rezultatul pe care ni-l dorim este libertatea de a ne trai propria viata, nu viata...
sistemului nostru de convingeri. Cele Patru Legaminte reprezinta o sinteza a
Artei Transformarii."
"Stapanirea primelor doua discipline... permite practicarea celei de-a treia
discipline, Arta de a iubi sau Controlul Intentiei.
Din perspectiva tolteca, iubirea sau intentia, reprezinta acel aspect al vietii care
permite transformarea energiei. Acest aspect este viata insasi, care este sinonima
cu iubirea neconditionata...Atunci cand dobandim maiestria in toate cele trei
discipline... orice actiune a noastra devine parte integranta din Fiinta Unica.
Acesta este scopul suprem al toltecilor."

Sunt multe idei pe care le-am regasit in carte despre care am mai discutat, de
exemplu despre puterea cuvantului si despre emotii.
"Emotiile care ne golesc de energie sunt cele care se nasc din teama. Emotiile care
ne daruiesc energie sunt cele care se nasc din iubire.
Cei mai multi oameni isi risipesc intreaga energie pe chestiuni legate de importanta
personala, cum ar fi apararea imaginii lor, apararea opiniilor si a parerilor lor
subiective. Ei pierd foarte multa energie incercand sa aiba dreptate in detrimentul
altora. Acest comportament stupid este de-a dreptul amuzant daca este privit din
afara, cu detasare, dar el devine o mare drama atunci cand te afli in interiorul lui.
...Noi suntem atat de atasati de imaginile noastre, de convingerile pe care le avem,
incat daca cineva ni le pune la indoiala sau ni le ia cu totul, acest lucru ne doare.
Acest proces fiind atat de dureros, chiar daca sistemul nostru de convingeri da
nastere unei adevarate drame si unei mari dureri emotionale, noi suntem
tentati sa opunem rezistenta schimbarii.
...Evident, in final adevarul ne va elibera, dar de multe ori adevarul este dureros,
caci majoritatea atasamentelor si rezistentei noastre fata de viata, nu au la
baza adevarul, ci minciuna."

..."Cuvantul nu inseamna numai o simpla insiruire de sunete sau un simbol scris;
el reprezinta puterea noastra de a ne exprima pe sine si de a comunica, de a gandi
si implicit de a crea evenimentele din viata noastra.
Sunteti constient de puterea cuvantului dumneavoastra? Analizati pentru cateva
clipe puterea anumitor cuvinte care vi s-au spus in copilarie. Va mai amintiti de
clipa cand cineva v-a vrajit prin puterea cuvantului sau? Cum v-au afectat
cuvintele sale? ...Este important sa intelegeti ce este cuvantul si ce poate face
cuvantul. Cuvantul reprezinta o vibratie a sunetului care are tendinta sa-si manifeste
echivalentul sau fizic. La fel cum o samanta poarta in ea potentialul de a genera
o intreaga padure, cuvantul contine in el potentialul de a prinde radacini in mintea
dumneavoatra si de a genera spontan ganduri cu o vibratie similara. In cele din urma,
visul nostru personal reflecta intotdeauna tipul de seminte care au prins radacini in
mintea noastra."

"Impecabilitatea cuvantului poate fi masurata prin nivelul iubirii de sine.
Masura in care ne iubim pe sine este direct proportionala cu calitatea si
integritatea cuvintelor noastre."
...
"Integritatea dumneavoastra este adevaratul dumneavoastra sine, cel care
sunteti in realitate, totalitatea sinelui dumneavoastra real...
Imaginati-va ca sunteti alcatuit din lumina, care vibreaza pe o anumita frecventa.
...Nu mai trebuie sa faceti nimic in plus. Tot ce trebuie sa faceti este sa fiti cel
care sunteti. Amintiti-va cine sunteti si visul vietii dumneavoastra nu va mai
avea limite."

Instrumentele in vederea transformarii despre care vorbeste autorul sunt:
intentia, atentia, actiunea, repetitia.

Cu putina atentie la intentiile noastre, cu siguranta putem actiona spre
transformarea noastra benefica, repetand practicile utile.

Si mai trebuie sa intelegem importanta echilibrului intre atasament si
detasare... detasarea fiind cea care ne ajuta sa nu suferim din cauza
nerealizarilor.
... In realitate nu este deloc necesar sa fim atasati de convingerile noastre.
In acest fel, daca apare o convingere care este mai buna, noi putem renunta
la vechea noastra convingere, o putem adopta pe cea noua si ne putem
imbunatati astfel viata foarte rapid.

In ultima parte a cartii este un interviu cu autorul pentru a detalia
niste intrebari punctuale. Chiar daca sunt multe idei interesante si utile
pe acolo, vreau sa o punctez pe aceasta: "Nu faceti presupuneri".
"Noi avem tendinta sa facem presupuneri in legatura cu tot  si cu toate.
Drama este ca noi credem ca aceste presupuneri sunt adevarate. Noi facem
o presupunere, intelegem gresit lucrurile, interpretam realitatea intr-o maniera
personala,  dupa care facem din tantar armasar si totul se transforma intr-o
furtuna intr-un pahar cu apa."
..."Gandirea de tip: 'Ce se intampla daca?' da nastere la drame infioratoare
in viata noastra. Oamenii gandesc prea mult, iar gandirea da nastere la teama.
Se face 2.00 dimineata si voi continuati sa va ganditi. Este necesar sa imblanziti
calul salbatic si sa invatati sa-l calariti. (...'Mintea voastra este ca un cal salbatic
care va duce unde vrea el'. Nu aveti niciun control asupra gandirii voastre, asupra
tuturor acestor presupuneri - caci nu este una singura ci un intreg univers de
presupuneri Va ganditi prea mult.De ce aveti nevoie sa va ganditi atat?...)
Calul trebuie sa va asculte si sa va duca unde vreti dumneavoastra.
Exista o maniera inpecabila de a gandi. Nu trebuie sa ganditi decat cand aveti
o problema. Dupa ce ati ales felul in care doriti sa o rezolvati, nu mai trebui sa
ganditi, ci sa actionati. Acum cunoasteti solutia, deci problema nu mai exista.
... Daca aveti o singura solutie, dispuneti de intreaga putere a intentiei si
puteti rezolva problema. Daca aveti doua solutii, puterea intentiei ... se imparte
la doua. Cu fiecare noua solutie pierdeti o mare parte din puterea de care
dispuneti. In curand deveniti complet confuz, asa ca trebuie sa va ganditi care
dintre solutii este cea mai buna. Confuzia atrage dupa sine neputinta, asa ca
apelati la altcineva care sa va spuna ce sa faceti. Emiterea presupunerilor
este un proces care insoteste gandirea. Daca ati inceta sa ganditi, ati inceta
sa mai faceti presupuneri. Trebuie sa invatati sa imblanziti calul salbatic."

Simplificand extrem, e ca si cum avand la dispozitie mai multe ceasuri
ce arata timpul diferit, nu mai stim care este ora exacta!
Ma opresc totusi aici. Schimbarile sunt o constanta a vietii noastre, insa
este foarte importanta atitudinea noastra fata de ele, ce izvoraste in fapt
din tot bagajul nostru de convingeri. Sa ne privim cu sinceritate si sa
observam efectele...

Mai exista si un al cincilea legamant, despre care voi vorbi altadata. Dar il
enunt aici, pentru ca toate formeaza un intreg foarte util.

5. "Fii sceptic, dar invata sa asculti

Nu crede ce iti spune propria ta minte si cu atat mai putin ce iti spun ceilalti.
Foloseste-te de puterea indoielii pentru a-ti pune intrebari referitoare la toate
informatiile primite. Este oare acesta adevarul absolut? Asculta intentia care
se ascunde in spatele cuvintelor si vei intelege mai usor mesajul real pe care
il transmit ele.

"A iubi este o alegere. Alegem dragostea sau
alegem frica. Nu putem servi la doi stapani".

Citate favorite (156) - Pe cararile lui Eminescu