duminică, 27 octombrie 2024

#Fiction Monday (193) -
Understand the rejection...
Intelegand respingerea...

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'Reflections' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'REJECT'.


'Rejection' painting by Bob Salo


I wonder if people have a list of subjects that they automatically reject?
And if so, for what reason does this happen? It could be about personal experiences
or deeply rooted beliefs, some maybe even unknown, but which set different selection
criteria. Or the influence of the opinions of the people whose way of thinking and being
we respect. Or maybe they are much too fantastic for everyday life, seeming to have come
from science fiction books. It is obvious that when a conclusion is based on some experiences -
personal experiments, that prove to me: 'not so', I give them more credit, even if there are
a few vigilant neurons that are impossible not to talk about 'disturbing factors', whatever
they are, depending on the context.😊
It took some time for me to realize the effects of thoughts that lead nowhere. Especially
those loaded with sadness and resignation regarding my own limits. There were lessons discovered in books, but filtered carefully, often intuitively, I realized their importance and started to apply the necessary corrections, thinking that it is never too late to start anything.
The hardest thing to work on, I think, are the rejections that come from beliefs or old
programs, which are part of us and which we somehow consider non-negotiable. They are incredibly powerful in making us reject certain subjects, as if we were the keepers of an
absolute truth, which could also be a wrong idea, repeated too many times!
Two magnets that repel each other seems to me a good pretext for the subject.
It is enough to twist one of them to reverse the phenomenon. Sometimes observing another
side of the rejected subject can lead us to other hypotheses. Even if the idea is maximally simplified, I found that many of the rejections were based on impressions and not on reality. Starting from this observation, an honest assessment and freed from the net of our own
beliefs, it can certainly lead to other conclusions. I think that a gate must be kept open for
other interpretations
. And when we discover an information that our instinct suggests could
be important, it's worth noting where it fits into our puzzle...


'Rejection' painting by Dietrich Moravec


Ma intreb daca oamenii au vreo lista de subiecte pe care le resping automat?
Si daca da, din ce motiv se intampla acest fapt?
Ar putea fi vorba de experiente personale sau de credinte adanc inradacinate, unele
poate chiar necunoscute, insa care au setat diferite criterii de selectie.
Sau de influenta parerilor unor oameni carora le respectam modul de a gandi si de a fi. 
Sau poate sunt mult prea fanteziste pentru obisnuitul cotidian, parand izvorate din carti SF.
Este evident ca atunci cand o concluzie este setata pe baza unor experiente - experimente
personale ce imi demonstreaza: 'asa nu', le acord mai mult credit, chiar daca sunt cativa
neuroni vigilenti care este imposibil sa nu trancaneasca despre 'factorii perturbatori',
oricare ar fi aia, functie de context.😊

A trebuit sa treaca ceva timp ca sa imi dau seama de efectele unor ganduri ce nu duc
nicaieri. Mai ales cele incarcate de tristeti si resemnari privind propriile limite.
Au fost lectii descoperite in carti, insa filtrate atent, de multe ori intuitiv, am realizat 
importanta lor si am inceput sa aplic corectiile necesare, gandind ca niciodata nu e
prea tarziu sa incep ceva.

Cel mai greu de lucrat insa cred ca sunt respingerile ce izvorasc din credintele -
programele vechi, ce fac parte din noi si pe care le consideram cumva nenegociabile.
Sunt incredibil de puternice in a ne face sa respingem anumite subiecte, de parca am
fi pastratorii unui adevar absolut, ce ar putea fi insa si o idee gresita, repetata de prea 
multe ori!
Doi magneti care se resping mi se par un bun pretext pentru subiect. Este suficient sa
rasucesc unul din ei pentru a inversa fenomenul.
Uneori a observa o alta latura a subiectului respins, ne poate conduce spre alte ipoteze.
Chiar daca ideea este maxim simplificata, am constatat ca multe din respingeri s-au
bazat pe impresii si nu pe realitati
. Pornind de la aceasta observatie, o evaluare onesta
si eliberata de plasa credintelor proprii, cu siguranta poate conduce la alte concluzii.
Cred ca trebuie  pastrata o poarta deschisa si pentru alte interpretari. Si atunci cand
descoperim o informatie despre care instinctul ne sugereaza ca ar putea fi importanta,
merita sa observam unde se potriveste in puzzle-ul nostru.



'Uneori respingerea in viata este o redirectionare'.



#Fiction Monday (192) - A shift from a tool to an ideal

@@@@@@@@@






8 comentarii:

  1. Eu am unii oameni care nu-mi plac si pur si simplu nu am vreo explicatie logica. Unii chiar nu mi-au facut mai nimic, dar pur si simplu nu-mi plac.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Chiar daca nu ai vreo explicatie logica, fii sigur ca ea exista undeva in subconstient si a o descoperi poate fi o adevarata poveste detectivista...😃
      Seara buna, Cristi!

      Ștergere
  2. La tristeza, no se busca, muchas veces se encuentra por una causa ajena que nos afecta profundamente.
    Un abrazo.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. I am not sure it is all the time from an external cause. Could be also because of a lack of understanding our purpose in our present life.
      Hugs, Antonia! Have a fine week ahead! ❤️😘

      Ștergere
  3. Eu cred că respingerea subiectelor poate reflecta experiențele personale, dar și convingerile adânc înrădăcinate. De multe ori, ne lăsăm influențați de opiniile celor pe care îi admirăm sau de așteptările societății. E un proces complex, dar, așa cum menționezi, schimbarea perspectivei poate deschide uși către noi idei. Cred că a rămâne deschiși la interpretări diferite ne îmbogățește experiența și ne ajută să ne depășim limitele, putem găsi soluții și adevăruri valoroase.
    O seară frumoasă să ai, Suzana! Pupici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este intr-adevar un proces complex, doar ca l-am putea simplifica un picut, daca suntem mai flexibili in abordari. Si abordarea simplista ar fi ca ideile fixe sa nu mai fie chiar fixe, ci asa, mai flexibile, ca sa vedem mai multe prin preajma!
      Multumesc, draga Mihaela! Pupici si o saptamana frumoasa!❤️😘

      Ștergere
  4. Faine ideile conturate! Citind, m-am gândit la ce anume resping... Politicienii care se perinda la putere de 35 de ani sunt primii 😁 Sunt unele insecte, sunt fapte pe are le resping, dar orice mi-a venit în minte ca "respingere" are o explicație (reală) pe care o cunosc. 😊 Idei, credințe etc. nu pot (cred că la nivel de ADN) 😃 respinge pentru că vreau să înțeleg. Nu mi le însușesc, poate nu le înțeleg întotdeauna, dar nu le resping.
    Săptămână frumoasă îți doresc, Suzana draga! 💗😘 Pupici.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Legat de primul subiect as adauga si ceva lamaie ca sa fie la indemana...😃 Cred ca ai spus ceva foarte important. A respinge ceva ce nu inteleg, este in fond cam ilogic. Insa vad atat de des chestia asta, ca nici nu ma mai surprinde. Doar cand o vad la copii ma intristeaza!
      Pupici, Diana draga. O saptamana frumoasa si tie!❤️😘

      Ștergere