Mos, elf, ingeras, beteala, lumanari. clopotei, reni, desaga, rosu, cozonac, colindatori, pachete.
Cand suntem mici, totul in jurul nostru e nou. Pentru ca inca nu avem amintiri
din aceasta viata. Totul parca miroase a paine proaspata sau a cozonac cald, scos
din cuptor. Inspiram cu nesat aromele necunoscute, iar buretele mintii noastre
incepe sa se imbibe...
Nu prea imi aduc aminte ce am inteles din primele povesti cu Mos Craciun ce vine
cu sania lui trasa de reni, imbracat intr-un costum rosu cu blanita alba, avand
desaga plina cu pachete pline de cadouri pentru copii.
Sub bradul impodobit cu globulete, clopotei si beteala gaseam ceva lasat de Mosu
pentru mine. Nu reuseam sa stau treaza sa surprind momentul miraculos.
Dar el venea, iar bucuria era peste masura de mare.
Pe masura ce am crescut, subiectul s-a mai complicat putin cu un elf care
deszapezeste drumurile la Polul Nord, cu lumanari aprinse pentru a invoca un
ingeras pazitor sau cu scrisorile cu dorinte. Totul pe fundalul muzical dat de
colindatori.
Poveste? Magie? Imaginatie? Realitate?
Nu cred ca este important raspunsul. Importanta este starea de bine, de
generozitate, de visare, de asteptare, de dragoste, ce insoteste Sarbatoarea.
De bucurie simpla si curata ca apa unui izvor proaspat!
In tabelul lui Eddie, jocul continua!
 |
| Povestile renilor! |
