Blogul entuziast al experientelor interesante!
Charles Kingsley: "...tot ce ne trebuie pentru a fi fericiti este sa fim entuziasmati de ceva. /
...all we need to make us really happy is something to be enthusiastic about."
@@@@@@@@@ Am descoperit un filmulet extrem de interesant, ce condenseaza in 15 minunte, transformarea unei case vechi, a carei renovare a durat doi ani. Mi-au placut unele detalii si sunt foarte multe idei pe acolo. Poate inspira pe pasionati.
Si altceva interesant, ca nu ma pot abtine sa nu va arat...
(Sursa 2 - Creatii din expozitia de primavara, cu tema 'Impresionism', realizate de participantii la atelierele de pictura sub indrumarea artistei Alina Durdan; Impressionism exhibition with paintings of disciples of the artist.
Si ultimul meu puzzle cu maci! My last puzzle with poppies!
A word I don't think I've used before. It doesn't sound familiar to me.
And when I saw its meanings, so different, oscillating between blunt tools, toothless
mouthes and dull people, I have rummaged through the meanders of reality in my own way.
And I discovered James Blunt, composer and interpreter, but also the actress Emily Blunt, the performer of Mary Poppins in 2018.
I would add, however, that I use blunt knives to open the perfectly sealed lids, that I cannot open manually. I think it's because I don't do enough exercises...😊 I have something else to add: According to the Merriam Webster dictionary,
the word appeared around the 13th century. It's not an important information and I think it doesn't help us to sharpen our minds. But I would find it interesting to know when certain words crept into the collective mind, influencing it...
Un cuvant pe care nu cred ca l-am mai folosit. Nu imi suna cunoscut. Si cand i-am vazut sensurile atat de diferite, osciland intre unelte boante, guri stirbe
si persoane grele de cap, am mai scormonit prin meandrele realitatii in felul meu. Si l-am descoperit pe James Blunt, compozitor si interpret englez dar si pe actrita Emily Blunt, interpreta lui Mary Poppins in 2018. Adaug totusi ca folosesc cutite boante pentru a deschide capacele perfect etanse si pe care nu le pot deschide manual. Cred ca din cauza ca nu fac destule exercitii...😊 Mai am ceva de adaugat: Conform dictionarului Merriam Webster, cuvantul a aparut prin secolul 13. Nu e cine stie informatie si cred ca nu ne ajuta sa ne ascutim mintea. Insa mi s-ar parea interesant sa stiu cand s-au strecurat anumite cuvinte in mentalul colectiv, influentandu-l...
This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog 'Reflections' and I discovered it on Esha's blog. This time the word prompt is 'CELEBRATION'.
'Instruieste-te sa celebrezi succesul celorlalti'.
Sometimes I wonder how much time must pass so that, after we find out an important - useful - essential idea, we can weave it into our lives? How long could the moments of initial surprise of the discovery and a quick verification of the information last, for a confirmation that it is worth opening a new chapter?
New chapters always appear and I don't know whether to say fortunately or unfortunately, because time flies by and strongly challenges our ability to react. I think that this first stage, which shouldn't take too long, is also the most important. Because it generates decisions. We use the information now, we keep it for a predictable stage, or it is uninteresting and disappears from the landscape! 😊
It's the first time I write such a thought, but it definitely appeared because I opened too many chapters and managing them becomes a real challenge.
But what somehow relaxes the tensions, I think, is the celebration of the present moment and the gratitude that it exists for us. This kind of feelings, consciously repeated, makes us to see life differently and make the choice of the chapters easier and harmonize them
as useful as possible with our lives...
'Cand viata este dulce spune multumesc si sarbatoreste. Cand viata este amara spune multumesc si urca'.
Uneori ma intreb cat timp trebuie sa treaca pentru ca dupa ce aflam o idee importanta - utila - esentiala, sa o impletim cu viata noastra? Cat ar putea dura momentele de surpriza initiala a descoperirii si o verificare rapida a informatiei, pentru o confirmare ca merita sa deschidem un nou capitol? Mereu apar noi capitole si nu stiu daca sa spun din fericire sau din pacate, pentru ca timpul trece fulgerator si ne provoaca puternic capacitatea de reactie. Cred ca aceasta prima etapa, ce nu ar trebui sa dureze prea mult, este si cea mai importanta. Pentru ca e generatoare de decizii. Utilizam acum informatia, o pastram pentru o etapa previzibila, sau este neinteresanta si dispare din peisaj! 😊 Este pentru prima data cand astern un astfel de gand, insa cu siguranta a aparut pentru ca am deschis prea multe capitole si a le gestiona devine o adevarata provocare. Ceea ce insa face sa relaxeze cumva tensiunile, cred ca este sarbatorirea momentului prezent si recunostinta ca el exista pentru noi. Acest gen de traire, repetata constient, ne face sa vedem altfel viata si sa facem alegerile capitolelor mai usor si sa le armonizam cat mai util cu viata noastra...
'Daca gandesti pozitiv, sunetul devine muzica, miscarea devine dans, zambetul devine ras, mintea devine meditatie si viata devine sarbatoare'.
It is worth being consistent in carrying out the actions that bring us joy.
These should be part of our destination. Discovering them, I'm tempted to say, is like a kind of art. We don't always succeed, because reality is what lives us... However, when we discover what makes us happy, it's worth taking a short break and see how we can continue on this new path. This, obviously, so that regrets do not appear later. Let's not end up saying that if we had acted then... the events would have gone better for us. The point is that we have no way of really knowing this. Therefore, the regrets are not recommended. 😊
On the contrary. It spoils our good mood. My Zen hides in their proximity, so I force myself to be very careful!
Obviously, life is far from simple. It is true that they say we come here without a user manual. But I am not too convinced of this. And I think there are several stages of life, characterized by different types of consistencies. The most interesting is obviously childhood. Its way of manifestation is the experimentation of the new, in all possible and impossible ways and the manifestation of astonishment and joy at maximum levels. Then, things don't seem so obvious. Our consistencies are nuanced and less
centered on experimentation and more on compliance with a system imposed on us by the external environment and which teaches us 'rules'. But we are not prepared at all for managing the inevitable conflicts between the 'rules' and our desires, which we show more timidly, or even save them for later. Now, looking back, an important thing and which is not a subject of study, is the consistency of finding solutions to conflict situations, in order to
could evolve on the desired path. Postponing important actions is not a solution, especially when we do not have clear deadlines for them.
Even if it is difficult to conclude, I think that being consistent with the discovery of our inner unknowns, deeply encoded, is an important thing. We might even be surprised by the results and what we could achieve if we learned the truth about ourselves. This is in the case we are interested...
'Succesul nu vine din ceea ce faci ocazional. El vine din ceea ce faci consecvent'.
Merita sa fim consecventi in realizarea actiunilor care ne aduc bucurie. Acestea ar trebui sa faca parte din destinatia noastra. A le descoperi, sunt tentata sa spun, ca este ca un fel de arta. Nu intotdeauna reusim, pentru ca realitatea ne traieste cu simt de raspundere... Insa, atunci cand descoperim ceea ce ne bucura, merita sa facem o mica pauza si sa vedem cum ne putem continua drumul pe acest nou traseu. Asta, evident, ca sa nu apara mai tarziu regretele. Sa nu ajungem sa spunem ca daca am fi actionat atunci... evenimentele s-ar fi derulat mai bine pentru noi. Ideea este ca nu avem de unde sti cu adevarat acest lucru. De aceea, regretele nu sunt recomandate. 😊 Ba dimpotriva. Ne strica buna dispozitie. Zen-ul meu se ascunde cand le simte apropierea, asa ca imi dau silinta sa fiu foarte atenta! Evident ca viata este departe de a fi simpla. Este adevarat ca se spune ca venim aici fara a avea un manual de utilizare. Eu insa nu sunt prea convinsa de acest lucru. Si cred ca sunt mai multe etape ale vietii, caracterizate de diferite tipuri de consecvente. Cea mai interesanta este evident, copilaria. Modul ei de manifestare este experimentarea noului, sub toate felurile posibile si imposibile si manifestarea uimirilor si bucuriilor la cote maxime. Apoi, lucrurile nu par a fi la fel de evidente. Consecventele noastre se nuanteaza si sunt mai putin centrate pe experimentari si mai mult pe respectarea unui sistem impus noua de mediul exterior si care ne preda 'reguli'. Insa de multe ori suntem pregatiti spre deloc, pentru gestionarea conflictelor inevitabile intre 'reguli' si dorintele noastre, pe care le manifestam mai timid, sau chiar le punem la pastrare, pentru mai tarziu. Acum, privind inapoi, un lucru important si care nu este materie de studiu, este consecventa gasirii unor rezolvari ale starilor conflictuale, pentru a putea evolua pe drumul dorit. Amanarea actiunilor importante nu este o solutie, mai ales atunci cand nu avem niste termene clare pentru ele. Chiar daca este greu de concluzionat, cred ca a fi consecventi cu descoperirea necunoscutelor noastre interioare, adanc incifrate, este un lucru important. Am putea fi chiar surprinsi de rezultate si de ceea ce am putea realiza daca am afla adevarul despre noi insine. Asta in cazul in care ne intereseaza acest lucru...
'Cheia succesului este consecventa. Si acum, singura cale pentru tine de a actiona efectiv, este sa crezi in tine'.
