Continuarea duzinii:"Sertarul bunicii"
Nana turna ciocolata amestecata cu stafide in cateva forme si presara bucatele
de nuca. Le puse in frigider sa se intareasca si isi puse la loc caietul cu retete,
in celebrul sertar botezat de Vlad, nepotelul ei, "sertarul bunicii".
De fiecare data cand cotrobaia prin el, scotea la iveala un album ce ii era foarte
drag.
 |
| Sursa |
Era o combinatie inedita de poze, mici bucatele de material cusute si
pastrate pentru aducerea aminte a modelului, crochiurile unor subiecte mai
deosebite, sau pur si simplu idei.
 |
| Sursa |
Uneori se juca si incerca sa-l antreneze si pe Vladut in aceste jocuri.
 |
| Sursa |
 |
| Sursa |
Constatase ca avea instinct pentru proportii, ceea ce era un lucru bun. Nu facea
o floare cat o casa, sau un om cu capul in soare.
Ii pastrase desenele, urmarindu-i progresele si incercand sa nu-i modifice firul
imaginatiei.
Dar una din pozele albumului ii placea nespus: o fetita cu o pisicuta in brate.
Nu-i stia povestea, dar uneori cand o privea, parca se incarca de seninul din
ochii copilei. O cumparase la un targ. O atrasese un anume magnetism al
privirilor si al culorilor specifice altor vremuri. I-ar fi placut sa-i descopere
istoria. Cine stie, poate candva...
Se simtea multumita. Terminase de facut si cozonacii si ciocolata.
Acum se putea duce la culcare. Urma o duminica in parc!
Tabelul lui Eddie va asteapta sa-l vizitati!
 |
| Va urez un weekend plin de povesti frumoase! |
