Miercurea fara cuvinte (39) - Zi si noapte in decembrie

Carmen ne gazduieste pentru ultima oara descoperirile la "Miercurea fara cuvinte".
Ii multumesc pentru posibilitatea de a fi participat la acest joc plin de viata, 
de informatii, de inedit, de lucruri frumoase.
Este un joc care mi-a placut si care va continua, cel putin in mintea mea!


(Pozele sunt din parcul Herastrau si de la Targul de Craciun din zona Universitatii)

Destine impletite

Balaceala in decembrie

Soare de decembrie

Asteptare...

Va urez cu drag, un sfarsit de an asa cum vi-l doriti! 
Sa petreceti frumos alaturi de familie si prieteni!
Noul an sa va fie rodnic, plin de bucurii, sanatate si noi descoperiri!
Sa purtati pacea in suflet si sa zambiti mereu!

MFC (38)

Lunea provocatoare - Te uita cum ninge Decembre...

In asteptarea zapezii...

In anul de gratie 2015, decembrie, nu ma pot uita 
cum ninge! Zapada s-a ratacit pe drum. Probabil a 
petrecut Sarbatoarea Craciunului in alta parte si 
nu a mai plecat de acolo...

Asa ca ma bucur inca de soare si de salciile  
ce curg intre cer si pamant.

La fel fac si gainusele de mai jos:

Dar zvonurile spun ca zapada va veni in curand.
Poate o voi vedea la trecerea dintre ani!

La Eddie in tabel alte jocuri de-a ninsoarea!

In curand va urma  reteta mea de cozonac

 

Duzina de cuvinte (66) -Sarbatoarea Craciunului

Cuvintele saptamanii:
Mos, elf, ingeras, beteala, lumanari. clopotei, reni, desaga, rosu, cozonac, colindatori, pachete.

Cand suntem mici, totul in jurul nostru e nou. Pentru ca inca nu avem amintiri
din aceasta viata. Totul parca miroase a paine proaspata sau a cozonac cald, scos
din cuptor. Inspiram cu nesat aromele necunoscute, iar buretele mintii noastre
incepe sa se imbibe... 

Nu prea imi aduc aminte ce am inteles din primele povesti cu Mos Craciun ce vine
cu sania lui trasa de reni, imbracat intr-un costum rosu cu blanita alba, avand
desaga plina cu pachete pline de cadouri  pentru copii.

Sub bradul impodobit cu globulete, clopotei si beteala gaseam ceva lasat de Mosu
pentru mine.  Nu reuseam sa stau treaza sa surprind momentul miraculos. 
Dar el venea, iar bucuria era peste masura de mare. 
Pe masura ce am crescut, subiectul s-a mai complicat putin cu un elf care
deszapezeste drumurile la Polul Nord, cu lumanari aprinse pentru a  invoca un 
ingeras pazitor sau cu scrisorile cu dorinte. Totul pe fundalul muzical dat de
colindatori.

Poveste? Magie? Imaginatie? Realitate? 
Nu cred ca este  important raspunsul. Importanta este starea de bine, de 
generozitate, de visare, de asteptare, de dragoste, ce insoteste Sarbatoarea. 
De bucurie simpla si curata ca apa unui izvor proaspat!




In tabelul lui Eddie,  jocul continua!




 

Povestile renilor!

December Challenge on Beccy's Place

This is my project for December Challenge, on Beccy's Place.
Acesta este proiectul meu pentru provocarea din decembrie, pe site-ul lui Beccy.

Christmas decoration (Christmas Angel)
Decoratiune pentru Craciun (Ingerul craciunului)

Materials and technique:

I used a small square glass in a frame (side - 8 cm). A gold leaf is bonded on it
and covered with shellac.
The angel is also bonded. Around  there is glitter silver and gold.
On the small frame and in the corners is  metallic blue color. I added a red ribbon. 
Of course I have to learn the bonding without marks, but I wanted a shiny space
for my Angel...

Details

Materiale si tehnica de realizare:

Am folosit o sticla patrata intr-o rama (latura de 8 cm). Am lipit pe ea foita aurie pe care
am acoperit-o cu un lac special ( selac).
Ingerasul este de asemenea lipit.  In jurul lui am pus sclipici argintiu si auriu.
Pe rama si in colturi am pictat cu albastru metalizat. Am adaugat o panglica rosie.
Bineinteles ca trebuie sa invat cum se lipeste foita fara sa rezulte cute, dar am vrut un
spatiu stralucitor pentru Ingerul meu...

Previous project

I wish you a magical Christmas!

Va urez un Craciun magic!

 

Miercurea fara cuvinte (38) - Craciun de poveste...

Carmen ne gazduieste descoperirile la "Miercurea fara cuvinte".
Daca vrem sa participam, suntem bineveniti!

Pentru ca pana la Craciun mai este foarte putin,  am ales cateva imagini tematice
in ton cu Sarbatorile de iarna: mici povesti pictate cu oameni de zapada, brazi, lumini
si o atmosfera de un calm magic.

(Sursa pozelor)

Va urez cu mult drag, Craciun Fericit!
Happy WW! 

MFC (37)

Duzina de cuvinte (65) - Sarbatori Fericite

Cuvintele saptamanii:
flacara, coronita, stea, brad, verde, cadou, globuri, artificii, cozonac, vin fiert, reni, Mos.
Tema saptamanii: Poza oferita de Eddie.

Sarbatori Fericite!

Cuvintele mele s-au transformat in imagini:
Mos Nicolae cu sania lui trasa de reni imparte daruri tuturor. Sper sa va gasiti un cadou
preferat si sa va bucurati de el!  Sunt langa un brad verde plin cu globuri si avand in
varf o stea. In casa din povestea lui Eddie cu o frumoasa coronita la usa, sunt deja 
pregatirile facute: vin fiert si cozonac.  Flacara lumanarilor face ca atmosfera  sa fie
magica. Mai avem putin de asteptat si vom vedea si artificii!

Sa va fie Sarbatorile Frumoase si magice! 

La Multi Ani!

La Eddie in tabel, acelasi joc cu alte idei!

 

Reflexii in oglinda (33) - Lava si stele

Vinerea, Sorin m-a obisnuit cu "Reflexii in oglinda".
Daca vrem sa participam, suntem bineveniti.

 Descoperirea mea de azi sunt fotografiile nocturne din insula Hawaii, ale lui   
Ulderico Granger,  pline de stele si lava!

(Sursa pozelor)

Sa aveti un weekend frumos si luminos!

Reflexii (32)

Miercurea fara cuvinte (37) - Minunile masinii de cusut

Carmen ne gazduieste descoperirile la "Miercurea fara cuvinte".
Daca vrem sa participam, suntem bineveniti!


Cred ca am inceput sa am o atractie speciala pentru creatiile cusute. Pentru aceasta 
miercuri am descoperit-o pe Meredith Woolnough si broderiile ei realizate cu ajutorul
masinii de cusut.

(Sursa pozelor)

 

Sa aveti o zi de miercuri inspirata!
Happy WW!

MFC (36)

Duzina de cuvinte (64) - Asteptarea...

Cuvintele saptamanii:
stuf, pisici, pietris, glod, carbune, levantica, cimitir, secvente, patina, sant, obsesie.
Tema saptamanii: " Cruci de piatra".


 

Sursa

Era vara si cald. Chiar si pe temperaturi ridicate vorbele circulau. Nu le putea opri
nimeni. Mai ales daca ascundeau, mai mult sau mai putin criptat,  cuvantul speranta.

Intr-un cimitir din Bucuresti exista moastele unui parinte. Lumea il considera un Sfant
facator de minuni. Am simtit ca trebuia sa vad, sa-l vad si eu. 
La intrare in cimitir cineva vindea flori. O gama modesta. Florile trebuia sa  le atingi de
moaste si le luai inapoi spre pastrare. Asa se vorbea pe acolo. Mi-ar fi placut sa am cu 
mine niste levantica, dar cum nu fusesem prevazatoare, am preferat imortelele.
Am cumparat cateva de culoare mov, de altfel singura optiune valabila. 
Cimitirul era destul de saracacios. Mai putine cruci de piatra si mai multe cruci 
de lemn, peste care patina timpului si-a pus amprenta.
Un drum principal cu mai mult pietris. Drumuri secundare cu iarba si glod. 
Moastele erau intr-o mica capela. Pana la ea erau mai bine de 100 de persoane. 
M-am asezat rabdatoare la rand. Aveam ceva de asteptat si ... de observat!
In memorie imi reapar mici secvente de atunci. E adevarat ca usor estompate, 
asa cum estompezi o linie de carbune pe o coala de desen. 

Oameni de toate varstele stateau cuminti  sa ajunga la mica capela.
Fie ca taceau sau vorbeau soptit, toti asteptau sa se intample o minune in viata lor,
dupa acea zi in care se rugau la moaste.
Fie ca era vorba de sanatate pentru ei sau cineva din familie, de un loc de munca
sau chiar de succes la examene. 
Mai erau si oameni care veneau aici regulat, asa, ca la un prieten. Spuneau ca
dupa aceea se simteau mai bine. Parca locul ii incarca cu energie.

Restul cimitirului era cam pustiu si fara copaci. Am vazut doar doua pisici care
dormitau intr-un mic sant langa o sursa de apa. Probabil gaseau acolo un strop 
de racoare. Si pe una din laturi cateva fire de stuf si porumb, cine stie de cine
plantate si de cand. 

Capela cu moastele parintelui era deschisa de un membru al familiei cateva zile din
saptamana. Tot purtator de haine preotesti era si acesta. Statea inauntru si daca
era nevoie, te indruma. Oamenii intrau pe rand langa racla deschisa si il vedeau.
Atingeau florile  de trupul firav. Se rugau. Se inchinau. Sarutau icoanele.
Si plecau. Poate mai linistiti. Asa mi s-au parut. 

Pe masura ce ma apropiam, simteam ceva tare ciudat. Poate ca era o usoara teama
de ceea ce urma sa vad pentru prima data in viata mea. Imi doream ca imaginile
sa nu devina cumva vreo obsesie. Dar nici pe departe!  

Fara sa o pot controla, o emotie uriasa m-a inundat. Un trup firav se odihnea in 
racla.  Se spunea ca mirosea a alun  cand l-au descoperit. Acum in jurul
lui mirosea totul a smirna. Si era liniste si o stare de bine. Chiar era bine!

Am plecat de acolo cu gandul sa ma reintorc din cand in cand.

Despre alte amintiri puteti citi la Eddie in tabel!