In fiecare zi, cu pasi noi, parcurgem drumuri vechi.
Pentru ca asa am fost invatati.
Drumurile ne sunt familiare,
am crescut cu ele,
le-am (re)descoperit frumusetea si logica.
Ne-au format si inca ne modeleaza.
Pentru ca sunt sigure, sunt ferme,
sunt vizibile, au destinatia clara.
Si noi avem nevoie de certitudini.
Pasii nostri inainteaza pe drumuri vechi.
Poate ca le simtim ca niste radacini.
Seva lor ni se strecoara discret in suflet.
Ne ancoreaza destinul. Ni-l jaloneaza.
Avem nevoie de repere. Ca sa fim linistiti.
Intr-un astfel de moment de liniste,
in ganduri se produce o mica bresa.
Apare imaginea unui alt drum.
Si ne bucuram peste fire.
Pentru ca avem o alta certitudine.
Am descoperit un drum nou!
Ce va deveni un drum vechi sub alti pasi noi.
Nu este miraculos?
Alte drumuri puteti descoperi in tabelul lui Eddie.
Update: Aceste ganduri dau binete rubricii: "Buna dimineata Soare",
gazduita de blogul Iulisei.