Blogul entuziast al experientelor interesante!
Charles Kingsley: "...tot ce ne trebuie pentru a fi fericiti este sa fim entuziasmati de ceva. /
...all we need to make us really happy is something to be enthusiastic about."
This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog 'Reflections' and I discovered it on Esha's blog. This time the word prompt is 'SCINTILLATING', conected with the previous games: 'EMERGE' and 'WAVES'.
It is difficult to put into words the joy of a moment when new ideas emerge from waves of thoughts, images and information. In the beginning it is a kind of intricate ball, which sits quietly, wanting to be taken into account. Because sometimes we don't even know that this tangle has created itself to give us a sign that we have something to discover in
us, for us and from us to others. Honestly, I don't know if it is exactly as there were littered these words, but that joy is real and it erupts scintillating, only I'll understand that it's something important that I have to pay attention to!
This mechanism of triggering discoveries is extremely interesting. And it happens exactly in the moments when we need an answer. Believe it or not, the answer appears and it is waiting to be discovered...
E dificil de redat in cuvinte bucuria unui moment cand ies la suprafata idei noi din valuri de ganduri, imagini si informatii. La inceput este un fel de ghem incalcit, ce sta linistit, dorindu-si sa fie bagat in seama. Pentru ca uneori nici nu stim ca aceasta incalceala s-a autocreat pentru a ne da un semn ca avem ceva de descoperit, in noi, pentru noi si de la noi spre ceilalti. Sincer, nu stiu daca este chiar asa cum s-au asternut aceste cuvinte, insa bucuria aia este reala si erupe scanteietor doar, doar voi pricepe ca este ceva important la care trebuie sa fiu atenta! Este extrem de interesant acest mecanism al declansarii descoperirilor. Si are loc exact in momentele cand ne trebuie un raspuns. Credem sau nu, raspunsul apare si asteapta sa fie descoperit...
Carmen a redeschis jocul 'Reflexii in oglinda', preluandu-l de la Sorin, Este o alta modalitate de a impartasi descoperiri speciale!
Aceasta postare vine ca o completare a MFC- ului, cu idei suplimentare.
Am reusit de aceasta data sa vedem si unele nevazute: - Castelul Pelisor - nu citisem nimic despre el, asa ca am fost fascinata de interior. - Lacul Bolboci - impresionant ca toate astfel de acumulari uriase de apa. - Pestera Ialomitei -revazuta dupa niste zeci de ani, pe vremea cand arsese cabana. Am vagi amintiri despre ea, insa accesul era pe o portiune mult mai mica decat in prezent. - Casa Memoriala George Enescu - in sfarsit am reusit sa o gasim deschisa si mi-a parut tare bine sa simt putin din atmosfera ei.
Cand suntem pe o inaltime, oare ne racordam mai usor la energii speciale?
Eu asa cred!
In drum spre Casa memoriala am descoperit si o mica biserica, ridicata recent, pictata minunat. Mi-a placut decuparea aceea in forma de octogon! 😊
Revin cu gandurile lui Yehudi Menuhin despre George Enescu. Le mai citisem, insa le voi lasa si aici, pentru ca spun multe despre amandoi compozitorii:
"Pentru mine Enescu va ramane una din veritabilele minuni ale lumii. Caracterul sau si figura sa sunt gravate in sufletul meu ca un arbore sau un munte din Sinaia. Radacinile puternice si nobletea sufletului sau sunt provenite din propria lui tara, o tara de o inegalata frumusete".
This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog 'Reflections' and I discovered it on Esha's blog. This time the word prompt is 'LOST'
"Pana cand nu ne pierdem, nu incepem sa ne intelegem pe noi insine".
To feel lost in life, it could be a false impression,
just because we are not on our path!
And a more sophisticated compass would be needed for orientation,
to show us the truths on which it depends the discovery of
the road. Will it be complicated? It's all about not getting lost
through the labyrinth of our mind, so powerful to
create another reality, illusory, that takes us away from the target!
"Ma pierd in mintea mea"
Sa ne simtim pierduti in viata, ar putea fi o impresie falsa, doar pentru ca nu suntem pe calea noastra! Si ar fi nevoie pentru orientare de o busola mai sofisticata, pentru a ne arata adevarurile de care depinde descoperirea drumului . O fi complicat? Totul este sa nu ne pierdem prin labirintul mintii noastre atat de puternica in a ne crea o alta realitate, iluzorie, ce ne indeparteaza de tinta!
Carmen a redeschis jocul 'Reflexii in oglinda', preluandu-l de la Sorin, Este o alta modalitate de a impartasi descoperiri speciale!
V-am mai spus despre arborii mei de cafea. Unul este pe balcon, altul in casa. Chiar daca le merge aproximativ, totusi de vreo trei ani au inceput timid sa faca cateva floricele, chiar daca nu sunt altoiti. Miros superb, trec repede si am avut noroc sa ajunga sa formeze si fructe. Cred ca au facut-o special, ca sa nu imi treaca prin cap sa ii las balta...😀
Mi-am spus sa fac o mica documentare despre boabe, insa totusi nu m-am hotarat ce sa fac. In a doua imagine se pot observa doua fructe. Prima, era deja cam uscata in pom. Cealalta inca nu se uscase. Le-am sectionat sa vad ce se ascunde sub coaja. Observati ca din fructul rosu neuscat, boabele erau acoperite cu un strat cam gelatinos. Insa dupa doua zile boabele au devenit asemanatoare cu celelalte.
Ar trebui sa ma hotarasc ce fac cu cele cateva bobite. Cred ca le pot lasa si in copac sa se usuce si apoi sa le desfac. Sau sa le las la locul lor, ca oricum nu ajung pentru o ceasca...