Acasa

Pagini sinteza

sâmbătă, 11 decembrie 2021

#Fiction Monday (62) -
What is above the courage?
Ce este deasupra curajului?

This game is hosted by Vinitha Dileep, on her blog  'Reflections' and
I discovered it on Esha's  blog. This time  the  word prompt is 'COURAGE'.


 

I am not sure if people are borne with  a gene of courage and there is a
special age or event that triggers it, or... there is a better explanation.
But I think  we need courage to confront ourselves  when things go wrong in our lives.
Because that means that we have to
assume and accept  the responsibilities for our
decisions. It's a tough moment and we need a special courage for it. This kind of
attitude must be learned as soon as possible, because otherwise we are the creators
of our own 'catastrophe', term that I saw once inside a window...!

For what we need courage in our daily life? Every time we do something and
fail. We have to find out our reservoir of bravery and go on, changing the input
ideas. If we modify the perspective as I like to say, we can find new solutions.
It's worth trying transforming a bad event in a new experience and gaining
a drop of wisdom. And it's a win-win situation: 
We are content that we find a new way to materialized our ideas and our spirit
is content that we keep track with out path.

We need courage to accept a truth that is not in accordance with our believes.
But if we ask for the help of our intuition and listen to our heart, many aspects
of our life could be changed in a good way.

If courage replaces our fears we can do miracles. And because it's Christmas
time, it's a good moment to start.

Each of us takes our personal conclusions. But I need to add something.
Near courage is the figure 200 on the scale of consciousness created by
David R. Hawkins, above fear, desire, anger or pride.

Source


As we can see, till enlightenment is a long journey through acceptance,
love, joy and peace...




Nu sunt sigura daca oamenii sunt nascuti cu o gena a curajului si daca exista o
varsta speciala sau un  anume eveniment care o declanseaza, sau... exista o explicatie
mai buna.
Dar cred ca avem nevoie de curaj pentru a ne confrunta cu noi insine cand lucrurile
merg prost in viata noastra. Pentru ca asta inseamna ca trebuie sa ne asumam si sa
acceptam responsabilitatea pentru propriile decizii. Este un moment dificil si avem
nevoie de un curaj deosebit pentru el. Acest tip de atitudinea trebuie invatata cat
mai curand posibil, pentru ca altfel suntem creatorii propriei noastre „catastrofe”,
termen pe care l-am vazut odata intr-o fereastra...!

Pentru ce avem nevoie de curaj in viata de zi cu zi? De fiecare data cand facem ceva
si esuam. Trebuie sa ne descoperim rezervorul de curaj si sa mergem mai departe,
schimband ideile de intrare. Daca modificam perspectiva asa cum imi place sa spun,
putem gasi noi solutii. Merita sa incercam sa transformam un eveniment neplacut intr-o
experienta noua si sa castigam si un strop de intelepciune.
Si este o situatie de dublu castig: Suntem multumiti ca gasim o noua modalitate de a ne
materializa ideile iar spiritul nostru este multumit ca ne urmam calea.

Avem nevoie de curaj pentru a accepta un adevar care nu este in concordanta cu
credintele noastre. Dar daca cerem ajutorul intuitiei si ne ascultam inima, multe aspecte
din viata noastra ar putea fi schimbate in bine.

Daca curajul ne inlocuieste fricile, putem face minuni. Si pentru ca este perioada
Craciunului, este un moment bun pentru a incepe.

Fiecare dintre noi trage propriile concluzii. Dar trebuie sa adaug ceva.
In dreptul curajului este cifra 200 pe scara constiintei creata de dr. David R. Hawkins,
mai presus de frica, dorinta, furie sau mandrie.
 Dupa cum putem vedea, pana la iluminarea este o calatorie lunga prin acceptare,
iubire, bucurie si pace...



#Fiction Monday (62) - Swim and thoughts


16 comentarii:

  1. Cine nu are curaj stă în rând. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca se poate spune si asa, dar asta nu e valabil la coada de la casa!😊

      Un weekend fain!

      Ștergere
  2. Se spune ca e curaj ceea ce facem cand ne este frica (nu stiu pe cine parafrazez pentru ca atata s-au parafrazat intre ei!) 😊
    Cred ca nu ne nastem nici curajosi si nici fricosi - suntem cam "inconstienti" cand suntem mici copii si experimentam, invatam. Putem invata si frica. Pe de alta parte, daca nu ne e frica nu putem spune ca suntem curajosi. Ma invart ca un hamster in roata lui?! 😊

    Am tot scris si am sters si iar scris si iar sters... Imi vin in minte mult cazuri in care numai curajul n-a fost suficient. Multi oameni au curaj, dar nu toti au posibilitatea de a-l manifesta in modul in care le-ar schimba viata in bine.
    Cand e posibil, incerc sa aplic teoria (oricare ar fi aceasta) in practica, la situatii concrete intalnite, si stiu atunci daca e universal valabila o teorie sau poate fi aplicata numai in anumite situatii.

    Curajul inseamna foarte mult. Randurile tale au mare incarcatura de optimism.
    Noapte buna, Suzana draga! ❤️ Duminica frumoasa! Pupici! 😘

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se spune ca ne nastem doar cu doua frici: cea de caderea de la inaltime si frica de zgomot. Orice altceva se invata pe toate caile posibile. Asta spune cam tot, din pacate. Dupa parerea mea, oricum copiii sunt mai curajosi decat adultii, cata vreme nu sunt cocolositi. Insa e important sa intelegem ca frica nu e buna. Noi ar trebui sa ne intelegem mai bine cu prudenta, ce ar presupune si o cunoastere premergatoare curajului. Ca si un curaj prostesc este aiurea. Subiectul este evident mai complex,
      insa trebuie 'fertilizat' prin cunoastere, in orice domeniu. Sincer eu nu am intalnit prea mult curaj prin preajma. Doar decizii, multe luate la stimuli exteriori, ceea ce nu e nici corect, nici bine.
      Asa ca merita sa ne straduim totusi, pentru ca incep sa inteleg curajul ca un fel de granita. Ceea ce e peste el este important. Sub el, este doar supravietuire pura.

      Daca ai timp citeste comentariul meu la postarea anterioara de fiction. Eram curioasa ce parere ai.

      Pupici si o saptamana linistita, Diana draga!❤️😘

      Ștergere
    2. Cred ca sunt mai curajosi copiii pentru ca prudenta le e cam necunoscuta. 😊 Ca sa nu zic ca sunt destul de inconstienti la varste fragede si dau dovada si de acel "curaj prostesc" in multe situatii.
      Oamenii, in general, nu se prea avanta sa-si dovedeasca doza de curaj, iar unii nu au - ar fi mai multi eroi daca toti oamenii ar fi curajosi si... se spune ca adevaratii eroi sunt morti... cine ar mai perpetua specia? (supravietuirea speciei). E de inteles lipsa curajului (sau innabusirea acestuia) pentru ca cei mai multi si-ar putea pune in pericol pe cei dragi daca ar actiona dupa cum le este firea. Cum ai scris: subiectul este complex; teoria nu poate fi universal aplicata. Pot vorbi doar in numele meu, dar nu "cer" nimic de la altii - daca vor sa imi accepte vreo idee, bine, daca nu... asta e, tot bine. Atunci cand ma pun in papucii altuia lucrurile imi par, de cele mai multe ori, complet diferite.

      Am raspuns acolo - din cauza de tehnica am omis sa mai revin (n-a functionat butonul "like" pt comentariu).

      Iti multumesc, Suzana draga! ❤️ Saptamana linistita iti doresc sa ai si tu! Pupici! 😘

      Ștergere
    3. Copiii experimenteaza orice. Evident ca sunt curajosi. Morisca vietii ii tempereaza insa. Oricum, putem vorbi o gramada despre acest subiect, iar variantele de manifestare sunt multe. Si e foarte corecta precizarea ta. Facand 'schimb de locuri' cu interlocutorii, se pot modifica ideile principale. Dar pana la urma totul trebuie sa inceapa de undeva. Si cred ca startul ramane pana la urma in curajul de a 'vorbi' cu noi insine.

      Multumesc si eu, draga mea! Pupici!❤️😘

      Ștergere
  3. I couldn't agree more, always listen to your heart, but that sometimes takes courage too.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Brian, sometimes we need courage to confront what our heart whisper with what others want from us, especially when they are family or friends. But I realized that all the time I did not listen my heart and intuition, things where wrong for me...
      Thank you for sharing your thoughts with me.
      Have a beautiful week ahead!

      Ștergere
  4. De los errores siempre se aprende y asumir la responsabilidad que tengamos cada uno en nuestras acciones, creo que si es tener ecoraje. Me gusta la última foto.
    Buen post Suzana.
    Un abrazo.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. You are right. To assume and accept the responsibilities for our decisions seems natural, even the reality is different. And I do not understand very well why...
      I like also that image. I became addicted of effects...
      Thank you, Laura! have a fabulous week ahead! ❤️

      Ștergere
  5. En determinadas ocasiones , sacas fuerzas de flaqueza y actúa sorprendiéndote a tí mismo del impulso de fuerza que sacas repentinamente...hay pruebas que pensando friamente, no pensarías que pudieras superar y cuando llega el momento te salen al exterior y logras superar esa dura prueba que nunca hubieras soñado que ibas a superar.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. I am not sure I understood completely, but there are many tough situations when the courage is needed to overpass them. And when we succeed we are surprised that we did it.
      And sometimes we say we are lucky and maybe we are...

      Thank you, Antonia! All the best in the new week!

      Ștergere
  6. cred ca exista astfel de gene... se mosteneste si curajul uneori.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este posibil, pentru ca totusi curajul nu stiu daca se poate preda cu adevarat.
      Mi-e imposibil sa nu ma gandesc la stramosii nostri si la curajul pe care l-au avut de-a lungul istoriei pentru ca noi sa fim aici, in tara noastra. Ei cred ca pot fi modelele noastre.
      Multumesc mult, Cristi!
      O saptamana frumoasa!

      Ștergere
  7. Courage to confront ourselves might be the hardest of all. I agree with you Suzana, if we can replace our fear with courage, wonders will happen. Thank you for sharing your thoughts.
    Wish you a perfect week ahead!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. I think indeed confronting ourselves is the most difficult thing. But this is the most important battle from our lives, in my opinion. And winning it's a must for a better life.
      Thank you, Vinitha! Have a beautiful week!

      Ștergere