plisc, descendent, batalie, ursita, pereche, crud, smarald, rotonda, populatie, miez, captiv, mireasma.
Tema saptamanii un pic transformata: "Daca n-as fi existat"!
Ma preling incet spre o intrare la metrou aflata intr-o zona de santier.
Se deruleaza o batalie de lunga durata pentru a realiza noi statii. Sper ca ursita
sa fie de partea mea si sa vad si eu lucrarile terminate, copacii replantati, strazile
refacute si curate. Pentru moment, in jurul meu este doar o mireasma de... praf.
Este cumva firescul dinaintea marilor transformari. Adevarul crud este ca
inainte de a face vreun giumbusluc, cand gandul captiv incearca sa iasa la suprafata,
masa mea de lucru arata si ea ca un mic santier... Dar asta este o alta poveste...
Imi continui prelingerea si pe langa niste frunze smarald, pe pamantul uscat, vad
o oarece forfota organizata. O intreaga populatie de furnici se misca sistematic,
dus - intors, ascendent - descendent. Transporta cu harnicie alimente. Pare niste
miez de paine, dar de fapt poate fi orice. Si nici nu consider ca este important
pentru mine. Pentru ele conteaza!
Nu imi dau seama unde le este musuroiul. Doar sper ca e la loc sigur si ca
furnicutele il vor umple pana cand va veni vremea rea.
Ceva mai departisor de linia umblatoare, o pereche de porumbei cauta si ea umbra.
Nu pare a fi nici un pericol iminent sa ia in plisc vreo insecta. Ei au alta treaba.
Se misca sincron, parca ar fi pe un fel de rotonda imaginara. Danseaza si ganguresc!
Stau si privesc dara miscatoare. E o evolutie intr-un spatiu aproape bidimensional.
Daca n-as fi existat intr-un spatiu tridimensional, nu as fi inteles niciodata cat de
stramt poate fi un loc care are o dimensiune mai putin...
Privindu-le, simt o bucurie a spatiului. A perspectivei. A cosmosului...
Si e tare bine!
Sursa |
La Eddie in tabel, sigur veti descoperi si alte perspective...
Tema reala a saptamanii se gaseste aici.
Va urez o saptamana plina de perspective interesante!
Simt mirosul de praf, si neplacerea unei strazi in constructie. :) Vad si furnicutele harnice – cand eram copil ma jucam cu ele, le puneam, uneori, obstacole (si tata imi zicea sa nu mai faca asta pentru ca ele au “drumul” marcat).
RăspundețiȘtergereMi-a placut si ce am vazut din film… Apa, care da viata si culoare naturii. Viata, ca o apa mereu in miscare, ca norii alergandu-se pe cer.
Iti doresc, cu drag, sa ai o zi minunata! Pupici! <3
Multumesc pentru urare. La fel!
Poate suna ciudat, dar nu mi s-a parut o neplacere. Pentru ca era o etapa fireasca dintru-un ciclu de activitati, cu un final util pentru noi! Nu se pot sari etapele. Chiar astfel de minuni nu cred ca exista...
ȘtergereImi plac astfel de filmulete si creatorii lor. E adevarat ca pot parea ezoterice si nu pot evalua real consecintele auditiei lor, pentru ca ar trebui sa fiu consecventa in a le asculta mai des, dar sunt frumoase si ramane cumva pe retina ceva cred ca imi face bine!
O zi frumoasa sa ai, draga Diana! <3
Ai preferat sa observi ceea ce este placut in jurul tau, ignorand santierele in lucru, alegand doar ceea ce este frumos. Cat despre perspective, sunt infinite. O saptamana minunata sa ai! :)
RăspundețiȘtergereCred ca mereu putem observa ceva placut - interesant in jurul nostru. Si ai mare dreptate: perspectivele sunt chiar infinite, iar noi ar trebui sa avem rabdare sa exploram cat mai mult!
ȘtergereMultumesc de urare, draga Dana. La fel si tie!
Sigur porumbeii nu se bălăcesc? :)
RăspundețiȘtergereFoarte sigur! Nu era nici o balta prin preajma! :)
ȘtergereSeara faina!
Imi spunea cineva din familie in copilarie o sarada: Daca si cu Parca erau intr-o barca.... La asta m-am gandit cand am vazut titlul. :))
RăspundețiȘtergereNu stiam sarada, dar am gasit continuarea: ...Si daca Daca nu era, Parca parca se-neca!
ȘtergereAmuzanta!
O saptamana frumoasa sa ai!