 |
| Cuvintele acestei saptamani |
Cu niste saptamani in urma, am fost cateva zile la munte, in concediu, cu dorinta de a
acoperi o restanta de anul trecut.
Ne doream mult sa vedem Manastirea Caraiman din Busteni. Si mai ales biserica cea noua, care a fost sfintita intr-o zi de mare sarbatoare: "Inaltarea Sfintei Cruci".
Drumul pana acolo este o mica drumetie, prin padure, pe o poteca unduitoare, cu scari si balustrada. Poteca este intre doua drumuri si mergi pe ea, pret de vreo 20 de minute.
Nu parea sa existe riscul sa te intalnesti cu vreun urs. Ne-am intalnit insa cu veverite
dragalase, care sareau zburdalnic printre crengile brazilor.
Si nu aveam la noi nici un sambure, nici o nuca, nimic, ca sa le putem hrani cu ceva.
Dar, oricum, la ce bascheti aveam, nu cred ca le-am fi putut ajunge...
E greu de explicat in cuvinte, ce impresioneaza mai mult, cand vezi manastirea, mai
ales intr-o zi senina. Este poate imaginea Crucii Eroilor Neamului care vegheaza de
undeva, din departare. Sau poate bradul cu sase ramuri, ce are povestea lui speciala.
Sau poate linistea locului. Iti inchizi telefonul aproape instinctiv. Nu am vazut pe
nimeni purtand casti pentru a asculta muzica. Intr-un astfel de loc, gandurile ce
fug pe autostrada mintii incearca sa se domoleasca, sa se cearna, sa te conecteze intr-un fel special cu Divinul.Tu trebuie sa fii doar atent ca sa poti auzi cantecul ingerilor...
Pare sa existe o armonie deosebita intre biserica veche si cea noua. Si un parfum
special de tamaie si mir in interiorul lor.
Am intrat in micul magazin de suveniruri. Am ales cateva obiecte simbolice, inclusiv o mica figurina reprezentand un ingeras si sticlute cu mir.
Am descoperit ca acest ulei sfintit este foarte bun pentru dezinfectarea ranilor mici,
in loc de vreo crema speciala. Reteta mirului este uluitoare: contine mai bine de 40 de
plante aromate si medicinale si uleiuri esentiale.
Cuvintele mele s-au terminat . De aici incolo le puteti citi pe ale celorlati participanti la joc
in tabelul lui Eddie.
Si pentru ca a venit spre mine o melodie frumoasa, v-o impartasesc.
in tabelul lui Eddie.
Si pentru ca a venit spre mine o melodie frumoasa, v-o impartasesc.
Am fost la mânăstirea Caraiman. A fost ridicată pe locul unui copac, unde părintelui Gherontie, cel hăituit de securitate, i-a apărut în vis Maica Domnului, spunându-i că e timpul să coboare din munți. Oare mai trăiește părintele?? Nu cred, era bătrân și bolnav când l-am văzut eu, cu ani în urmă.
RăspundețiȘtergereDin pacate, anul acesta parintele Gherontie a murit. Dar poate ca spiritul lui vegheaza si acum manastirea.
ȘtergereMerita sa o revezi. Este chiar deosebita.