Ghimbir murat

Totul a inceput in momentul in care am cumparat doua radacini de ghimbir, pur si 
simplu pentru ca mi s-au parut simpatice. Iata-le:

Cateva zile le-am privit si rasprivit. Au inceput chiar sa aiba mugurasi:

In acest moment am hotarat ca trebuie sa ma documentez privitor la modul de pastrare.
Si asa am descoperit retetele  pentru ghimbir murat. 
Iata cum am facut eu (combinandu-le):

- Am curatat bine cele doua radacini si le-am taiat feliute. 
  Cam dezordonate, ce-i drept...
  Din cele doua radacini mi-au iesit cam 110 grame de ghimbir.

- Am amestecat feliutele cu o lingurita de sare grunjoasa. Sare neiodata, asa mi-a
  intrat in   reflex.
  Si le-am lasat cam jumatate de ora. Vor lasa putina zeama. 
  Pe care o scurgem si le uscam   pe un servetel.

- Punem feliile intr-un borcan curat, pregatit in acest scop.
- Pregatim un amestec de zahar, otet de mere si apa. Proportii egale.
  Pentru cantitatea mea de ghimbir, am utilizat o ceasca de cafea  de 200 ml pe care 
  am folosit-o   pentru   a masura componentele amestecului. 
  Aproximativ 1/3 de ceasca pentru fiecare.
  Dam un clocot si turnam solutia fierbinte in borcan. Apoi il inchidem ermetic.
  Dupa ce se raceste, se pastreaza in frigider.

  Am deschis borcanul dupa o saptamana. Este aromat si asprimea ghimbirului 
  crud este   mult  diminuata. L-am putut rontai fara probleme.
 
  Retetele pe care le-am citit contin mai multe variatiuni. Va scriu linkurile, poate 
  va  intereseaza:
  Reteta 1;
  Reteta 2;
  Reteta 3; ( include si uscarea ghimbirului );
  Ghimbirul ca medicament.

 

Aceasta postare am introdus-o pe site-ul " Dulce casa: Colectia de vineri".